Reforma sistemului de achiziții publice din Republica Moldova a înregistrat progrese în perioada 2023–2026, în special la nivel normativ și în domeniul profesionalizării specialiștilor. Totuși, implementarea elementelor care trebuie să producă rezultate concrete întârzie, în special în ceea ce privește digitalizarea și centralizarea achizițiilor. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale Notei de evaluare realizate de către IDIS „Viitorul” privind implementarea reformelor din Agenda de Reformă a Planului de Creștere, în cadrul proiectului „Sprijinirea reformei achizițiilor publice din Moldova în contextul aderării la UE”, finanțat de Uniunea Europeană.
Potrivit Dianei Enachi, expertă în achiziții la IDIS „Viitorul” și autoare a notei de evaluare, Agenda de Reformă a Planului de Creștere pentru perioada 2025–2027 stabilește trei direcții majore pentru modernizarea sistemului: digitalizarea achizițiilor; profesionalizarea și certificarea specialiștilor; și dezvoltarea achizițiilor centralizate. Printre țintele stabilite se numără: pilotarea noului sistem electronic, cu module precum eTendering, eAwarding, eInvoicing și eComplaint, precum și 70% din achiziții desfășurate prin sistem, cel puțin trei instituții de achiziții centralizate operaționale și 25% din achiziții realizate centralizat; certificarea a cel puțin 200 de specialiști și implementarea a cel puțin 10 programe de instruire până în iunie 2027.
În ceea ce privește digitalizarea, progresul este apreciat drept limitat. Deși a fost elaborat conceptul noului sistem de e-Achiziții și termenii de referință, dezvoltarea propriu-zisă nu a demarat. Din cele trei acțiuni prevăzute, doar una a fost realizată integral, în timp ce două nu au fost inițiate până în august 2026. Evaluarea atrage atenția asupra riscului de întârziere, în condițiile în care dezvoltarea și operaționalizarea noului sistem ar urma să se desfășoare în perioada 2026–2027, iar dezvoltarea tehnică este estimată la circa 18 luni. Prioritatea trebuie să fie trecerea de la simpla conceptualizare a sistemului la un proces de achiziție digitalizat end-to-end, care să acopere inclusiv managementul contractelor, integrarea e-forms, e-invoicing și e-complaint, precum și utilizarea cataloagelor electronice.
Componenta de profesionalizare și certificare este singura care înregistrează un progres moderat. Cadrul legal relevant a fost aprobat, iar mecanismul de certificare a fost lansat, cu 13 specialiști certificați în prima iterație și o rată de promovare de 65%. Din cele șase acțiuni prevăzute, trei au fost realizate, iar alte trei sunt parțial realizate. Evaluarea subliniază însă că certificarea nu trebuie să fie doar un mecanism de verificare a cunoștințelor, ci trebuie să devină un instrument de asigurare a calității și dezvoltării competențelor profesionale. Mecanismul de certificare și Lista întrebărilor necesită îmbunătățiri semnificative pentru a asigura claritatea, ancorarea în practica din achiziții; spete practice în locul celor pur teoretice, dar și publicarea unei metodologii clare privind lista competențelelor testate. Revizuirea și îmbunătățirea listei trebuie realizată printr-un proces participativ de consultare publică cu actorii relevanți.
Evaluarea include și rezultatele unui sondaj realizat de IDIS „Viitorul” în august 2026 în rândul a 27 de specialiști în achiziții publice și sectoriale. Datele arată că 48,1% dintre respondenți apreciază procesul de certificare drept slab sau foarte slab organizat, iar doar 7,4% îl consideră bine sau foarte bine organizat. Totodată, 81,4% consideră că examenul evaluează competențele practice ale specialistului doar parțial, în mică măsură sau deloc, iar 74% semnalează probleme privind claritatea și lipsa de ambiguitate a întrebărilor. Constatările indică necesitatea revizuirii mecanismului astfel încât certificarea să evalueze mai bine competențele profesionale aplicate, nu doar cunoașterea prevederilor legislative.
Pe componenta de centralizare progresul este unul limitat. Deși în perioada anului 2026 au fost parțial realizate sau inițiate unele acțiuni pregătitoare (studiul de fezabilitate, analize preliminare, consultări, examinarea modelelor instituționale și activități pregătitoare pentru pilotare). Din cele 6 acțiuni, doar una a fost realizată integral (17%), o acțiune – realizată parțial (17%), o acțiune este nerealizată (17%), o acțiune – neinițiată (17%) și celelalte 2 acțiuni sunt inițiate (33%). Se constată lips aunei clarități asupra categoriilor de achiziții (bunuri, servicii, lucrări concrete) ce vor fi centralizate, nici cadrul legal elabora și apobat pentru instituționalizarea centralizării.
Pe componneta de centralizare sunt necesare acțiuni mai prompte, consultări publice extinse, decizii instituționale clare, acte normative și proiecte-pilot cu selectarea a 2-3 categorii de bunuri/servicii/lucrări, urmate de scalare. Având în vedere ținta de 25% de achiziții centralizare până la sfârșitul 2027 și timpul necesare analize, selectare categorii, instituționalizare, pilotare, achiziții desfășurate efectiv, măsurarea economiilor și scalare, există riscul ca acțiunile să fie realizate cu deviere de la termenul stabilit.
Evaluarea constată că o mare parte dintre progresele realizate până în prezent țin de adoptarea legislației, elaborarea unor concepte sau stabilirea unor proceduri. În schimb, dezvoltarea și operaționalizarea instrumentelor care pot produce schimbări concrete în funcționarea sistemului rămân în urmă. Potrivit notei, succesul reformei ar trebui măsurat prin rezultate concrete: procese de achiziție complet digitalizate, instrumente eficiente de monitorizare a riscurilor, specialiști competenți și certificați, achiziții centralizate care generează economii și date deschise, disponibile în timp real și utilizate atât la elaborarea politicilor publice, cât și de societatea civilă pentru monitorizare.
Pentru perioada 2026–2027, evaluarea recomandă recunoașterea funcției de specialist în achiziții publice/sectoriale în Clasificatorul unic al funcțiilor publice, posibilitatea ca programele de instruire să fie oferite de centre de instruire acreditate, nu doar de un singur centru desemnat; accelerarea implementării noului sistem e-Achiziții; clarificarea responsabilităților instituționale; dezvoltarea continuă a competențelor specialiștilor, trecerea la proiecte-pilot de achiziții centralizate și instituirea unui sistem comun de indicatori de performanță. Totodată, este propusă crearea unui tablou de bord public care să permită monitorizarea progresului în cele trei domenii – digitalizare, profesionalizare și centralizare – prin indicatori privind utilizarea sistemului electronic, interoperabilitatea, managementul contractelor, numărul specialiștilor certificați, economiile realizate, durata procedurilor, nivelul concurenței și satisfacția beneficiarilor.
Per ansamblu, reforma achizițiilor publice se află într-o etapă în care cadrul normativ și instituțional a făcut pași înainte, însă provocarea principală este transformarea acestor progrese formale în rezultate operaționale și economice măsurabile. Pentru Republica Moldova, anii 2026–2027 reprezintă o perioadă decisivă pentru atingerea țintelor asumate în Agenda de Reformă a Planului de Creștere: trei instituții de achiziții centralizate operaționale, 25% din valoarea achizițiilor publice realizate prin acestea, 200 de specialiști certificați și pilotarea noului sistem e-Achiziții până la sfârșitul anului 2027.
Acest comunicat de presă a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Sprijinirea reformei achizițiilor publice din Moldova în contextul aderării la UE”, implementat de către IDIS „Viitorul” și finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul comunicatului de presă aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
Pentru informații suplimentare despre proiect, vă rugăm să contactați specialistul în comunicare al proiectului, Maria Procopciuc, la numărul de telefon +37360088544 sau la adresa de e-mail: [email protected] .
