IDIS „Viitorul”, dar și alte organizații ale societății civile care monitorizează achizițiile publice bat alarma din 2018 despre o carență legislativă care nu permite aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regulilor de desfășurare a achizițiilor prevăzute în Codul Contravențional. Această carență are un impact negativ asupra legalității și eficienței în utilizarea banilor publice și generează lipsa de responsabilizare din partea autorităților publice. În același timp, absența mecanismelor de control și aplicare a sancțiunilor pentru încălcarea legii este un factor generator de riscuri de fraudă și corupție. Acest fapt este demonstrat și de rezultatele monitorizării achizițiilor de către Agenția Achiziții Publice care denotă iresponsabilitatea autorităților publice privind remedierea încălcărilor constatate. Conform datelor Agenției Achiziții Publice pentru semestrul I al anului 2021, doar în cazul a 60% dintre procedurile de achiziții monitorizate, autoritățile contractante au remediat integral încălcările admise.
Recent, la finele anului 2021, în Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat un proiect de lege cu privire la modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218/2008 (art.402). IDIS „Viitorul” a constatat această carență legislativă în mai multe analize, rapoarte, inclusiv în Raportul de monitorizare: Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul achizițiilor publice pentru anii 2018-2020.
Prin Legea nr. 295 din 21.12.2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, art. IX pct. 17 a fost modificat art. 402 Cod Contravențional, prin care autoritățile administrative de inspectare financiară din cadrul Ministerului Finanțelor au fost excluse din calitatea de agenți constatatori ai art. 3271 din Codul Contravențional – „încălcarea regulilor de inițiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziții publice”, fără ca aceasta să fie atribuită unei altei autorități publice posibilitatea de a constata și sancționa încălcărileprevăzute în art. 3271 din Codul Contravențional.
În prezent nu există o instituție abilitată cu funcția de organ constatator al încălcărilor regulilor de inițiere și desfășurare a procedurilor de achiziții publice, deși de jure există un articol în Codul Contravențional care prevede aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regulilor de inițiere și desfășurare a procedurilor de achiziții publice. Toate încălcările contravenționale în domeniul desfășurării procedurilor de achiziții publice rămân a fi nepedepsite din cauza acestei lacune legislative.
Până la intrarea în vigoare a acestei prevederi legale, în anul 2018 au fost întocmite 89 de procese verbale pentru această încălcare. După intrarea în vigoare a prevederii legale, în anul 2019 au fost întocmite opt procese verbale, în 2020 nu a fost întocmit niciun proces verbal, iar în 2021, doar două procese verbale au fost întocmite.
Astfel, în perioada anilor 2019 – 2021 au fost constatate doar 10 încălcări a regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice.
Aceste 10 încălcări au fost constatate contrar legislației, întrucât autoritățile publice care au întocmit procesele verbale nu dețineau dreptul legal de a o face din moment ce nu dețineau statutul de agent constatator pe această categorie de încălcare.
Prin prezentul proiect de lege se propune înlăturarea acestei lacune legislative și ajustarea cadrului normativ legal, pentru a putea fi monitorizate și sancționate încălcările regulilor de inițiere și desfășurare a procedurilor de achiziții publice de către autoritățile administrative din subordinea Ministerului Finanțelor.
Deși este oportună această inițiativă legislativă, există unele carențe și riscuri aferente proiectului. Astfel, proiectul de lege nu presupune și modificarea/actualizarea sancțiunilor prevăzute în art. 3271 astfel încât acestea să corespundă cadrului legal în vigoare. Or, în condițiile actuale, unele dintre acestea nu vor mai putea fi aplicate, în timp ce alte încălcări ale prevederilor actuale din legislație nu vor putea fi constatate și sancționate. Un exemplu elocvent de sancțiune care nu mai poate fi aplicată este „includerea de date false în dările de seamă şi explicațiile oficiale pe marginea contestațiilor prezentate Agenției Achiziții Publice”, având în vedere că legislația a fost amendată și Agenția Națională pentru Soluționarea contestațiilor (ANSC) este instituția responsabilă de soluționarea contestațiilor. Totodată, nu mai sunt actuale procesele – verbale de deschidere și de evaluare a ofertelor pentru neîntocmirea cărora sunt prevăzute sancțiuni. În același timp, nu sunt prevăzute sancțiuni pentru alte încălcări ale prevederilor legislative în vigoare, precum anularea procedurii de achiziție în lipsa temeiului legal, nerespectarea deciziilor ANSC etc.
În ceea ce privește riscurile pe care le implică acest proiect legislativ, desemnarea Agenției Achiziții Publice în calitate de agent constatator nu este suficient argumentată în condițiile actuale. Mai mult, rămâne neclar mecanismul în baza căruia aceste încălcări vor fi constatate și sancționate, determinând riscul unor abuzuri.
Autor: Diana Enachi, coordonator proiecte, IDIS „Viitorul”