Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a desfășurat joi, 21 decembrie, o ședință de mentorat cu subgrantiștii proiectului „Consolidarea integrității achizițiilor publice”, în prezența lui Hady Fink, directorul de proiect din cadrul Partnership for Transparency – PTF din SUA, care s-a aflat într-o vizită în Republica Moldova. În cadrul întrevederii, opt organizații ale primei runde a programului de subgrantare au enunțat rezultatele și impactul proiectelor implementate. Totodată, cinci organizații care implementează proiecte în cadrul rundei a doua a programului de subgrantare, au raportat rezultatele primelor trei luni de monitorizare a achizițiilor publice.
Ședința de mentorat a avut ca scop și evaluarea situației recomandărilor adresate autorităților monitorizate și decidenților, ca rezultat al implementării proiectelor din prima rundă, a reacțiilor autorităților contractante la recomandările formulate, precum și în ce măsură a fost îmbunătățit procesul de achiziții publice.
Hady Fink: „Pentru noi sunt foarte importante rezultatele obținute în cadrul proiectelor, dar ne interesează și să urmărim ceea ce se întâmplă după ce ați implementat proiectele, care este sustenabilitatea. Pentru noi sunt importante acțiunile imediate, dar și rezultatele pe termen lung ale activităților voastre. Vrem să vedem ce schimbări s-au produs, dacă unele autorități monitorizare au ținut sau țin cont de recomandările voastre. Eventual dacă sunt unele mai reticente trebuie să cunoaștem lucrul acesta, ca să avem analiza situației actuale și să știm cum ne mișcăm mai departe”.
Carolina Ungureanu, manager de proiect, vicedirectoare IDIS „Viitorul”: „Pentru noi este importantă ședința aceasta din mai multe puncte de vedere. Ca să vedeți cum activează și alte organizații ale societății civile și ce instrumente utilizează atunci când monitorizează anumite entități sau autorități contractante. Este un schimb de experiență, iar lecțiile pe care le-au prezentat anumite organizații pot fi preluate. Unele subiecte abordate de către organizații care fac monitorizări pot fi în viitor subiecte de investigații jurnalistice”.
Centrul Contact Cahul a monitorizat, în cadrul primei runde de subgrantare, unele achiziții publice desfășurate de către Primăria municipiului Cahul și de către Consiliul raional Cahul. Mihail Cucereanu, coordonator de proiect în cadrul centrului, a recunoscut că multe cunoștințe în domeniul monitorizării nu a avut inițial, dar în cadrul proiectului a participat la instruiri, unde a fost pregătit de către specialiști în domeniu. „În cadrul proiectului am format un grup de monitorizare. Am avut posibilitatea să contractăm un responsabil tehnic, cu experiență înaltă, care ne-a învățat la ce să atragem atenția atunci când monitorizăm cum decurg lucrările. La fiecare etapă de monitorizare ne-am străduit să facem propuneri, care au fost incluse ca recomandări pentru autorități, și am avut mai multă deschidere din partea Primăriei Cahul decît din partea CR Cahul. Unul dintre membrii grupului nostru de monitorizare a fost inclus în grupul privind achizițiile publice din cadrul Primăriei. La Consiliul raional este un pic mai greu. În timpul activității noastre în acest proiect au fost mai multe observații la caietele de sarcini, care erau întocmite foarte superficial și nici nu erau semnate de cine le-a întocmit. Ca o continuitate a ceea ce am început, recent s-a constituit un consiliu local de transparență și membri ai grupului nostru de monitorizare cu care am lucrat, acum, o parte dintre ei, sunt membri ai acestui consiliu de transparență și monitorizează procesul de luare a deciziilor la Primăria municipiului Cahul, inclusiv procesul de achiziții”, a spus Mihail Cucereanu.
Asociația Obștească „Localinvest” din raionul Râșcani, în prima rundă de granturi, a monitorizat achizițiile desfășurate de către Consiliul raional Râșcani și de către Spitalul raional Râșcani. Alexandru Crigan, președintele asociației, a spus că în timpul procedurilor de monitorizare au fost depistate o serie de abateri de la normele legale. „Odată cu finalizarea proiectului nu s-a finalizat și activitatea noastră privind aceste achiziții publice monitorizate. Am formulat recomandări la sfârșitul etapelor de monitorizare, iar pe parcurs am continuat să primim răspunsuri la scrisorile pe care le-am adresat în timpul proiectului și la care nu am primit răspuns la timpul potrivit. Am avut mari așteptări de la instituțiile statului, în special de la organele de control, ca să aibă o reacție mai promptă. Am primit răspunsuri la recomandări, dar au fost destul de evazive.”, a spus Alexandru Crigan.
Asociația Obștească „Prospect”, din orașul Cimișlia, a monitorizat, tot în prima rundă, achizițiile publice privind reparația drumurilor desfășurate de către autoritățile din oraș și raion. Andrei Bargan, directorul asociației, a declarat că a fost pentru prima dată în istoria activității autorităților locale când o organizație a inclusă în grupul de lucru privind achizițiile publice. „Ne-au primit la început rece, dar am reușit să colaborăm. Făcând monitorizări la toate etapele, am observat că este un specialist bun care să facă documentațiile de proiect, dar cu planificarea stăteau mai prost. Planificau mai mult pe criterii politice. Alegeau unde să repare anumite drumuri și cui să facă drumuri. Noi am transmis toate recomandările și observațiile noastre administrației locale să ajusteze proiectul, fiindcă nu este bine să se planifice una, dar să se facă alta. În discuție afirmă că vor lua în considerare, dar nu mai îndeplinesc. Se revoltă dacă insistăm și ne întreabă de ce ne interesează. Le-am spus că au o planificare negândită. Am observat că în actelocale.md, la compartimentul servicii de protocol, tot ce se plasează este hașurat cu negru și nu mai înțelegi ce informații se conțin acolo. Am înțeles din spusele lor că dacă hașurează nimeni nu-i pedepsește. Dacă scăpă vreun nume nehașurat sau altceva, pot fi dați în judecată și pot fi pedepsiți că publică date cu caracter personal. Dar nu este vorba de persoane fizice”, a declarat Andrei Bargan.
Proiectul media „Cu Sens”, beneficiar al primei runde de granturi, a realizat cinci investigații jurnalistice și cinci explainere pentru a informa publicul despre cum pot accesa informațiile despre achiziții publice. Liuba Șevciuc, administratoarea proiectului, a specificat că în cadrul anchetelor au verificat mai multe contracte cu participarea mai multor agenți economici, achiziții de valoare mică, de valoare mare, achiziții care au fost realizate cu mulți ani în urmă și nu au fost duse la bun sfârșit. „Problema cu care ne-am confruntat a fost că unele instituții publice nu ne-au dat informațiile solicitate. De obicei, munca jurnaliștilor se termină în momentul în care publicăm o anchetă. Acestea sunt competențele noastre și este bine astfel de formate în care noi colaborăm cu societatea civilă, pentru că ei pot prelua materialele noastre și pot pune presiune publică pe autorități ca să facă anumite ajustări la lege, să implementeze anumite lucruri”, a declarat Liuba Șevciuc.
Organizațiile care implementează proiecte în runda a doua de subgrantare au început activitatea în luna septembrie curent. Acestea au raportat dificultățile pe care le-au întâmpinat în această perioadă de implementare a proiectului.
Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), a obținut granturi în ambele runde de subgrantare pentru a monitoriza achizițiile publice sectoriale. În perioada implementării primei runde au fost aduse modificări la legea privind achizițiile publice sectoriale. Iar ca să vadă impactul acestora, a aplicat și la a doua rundă. Olga Diaconu, coordonatoare de proiect în cadrul AGER, a evidențiat rezultatele primei runde de implementare a proiectului. „Activitățile desfășurate în perioada aprilie – iulie 2022 au vizat: monitorizarea achizițiilor în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale; organizarea unei mese rotunde cu părțile interesate pentru discutarea principalelor probleme legate de interpretarea și aplicarea prevederilor Legii 74/2020; elaborarea și publicarea articolelor; elaborarea unei note de politici publice; și elaborarea unui raport de monitorizare. Ca activități realizate, vorbim despre monitorizarea achizițiilor sectoriale, publicarea articolelor despre situații problematice în achizițiile sectoriale etc.”, a spus Olga Diaconu.
Asociația Obștească „Părinți Solidari” este, de asemenea, beneficiara ambelor runde de subgrantare. Valeriu Ciorba, monitor al asociației, a vorbit despre activitățile planificate în implementarea proiectului din runda a doua. „Suntem cu ochiul pe educația din municipiul Chișinău. Monitorizăm direcțiile de educație ale Primăriei municipiului și anume modul în care ele raportează desfășurarea achizițiilor publice de valoare mică prin sistemul Mtender, proces obligatoriu din 1 iulie curent. Informații despre procedură, mecanisme de raportare, deși s-a introdus din 1 iulie, au început să apară din luna septembrie. Prezentarea informațiilor despre achizițiile de valoare mică este cam ascunsă. Sunt achiziții care, ca procedură, trebuie să se desfășoară în Mtender, dar se ajunge ca în Mtender să fie declarat doar cine este câștigătorul. Contractul propriu zis nu ajunge în Mtender. În hotărârea de Guvern mai sunt multe excepții complicate, iar autoritățile contractante, credem noi, le folosesc abuziv pentru anumite chestii. Sistemul nou nu prevede legătura cu sistemul e-factura și aici procentajul erorilor umane este destul de mare. a menționat Valeriu Ciorba.
Asociația Obștească „Asociația Presei Independente”, implementează din septembrie proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice prin contribuția mass-media”. Ion Mazur, șeful Departamentului Advocacy, Campanii și Publicații al asociației, a arătat că sunt monitorizate procedurile de achiziție selectate în cadrul programului național „Satul European” și „Satul European Expres”, din perioada 2023-2024. „Ne-am propus nu doar să dezvăluim anumite lacune, încălcări ale proceselor de achiziție publică, dar și să promovăm bunele practici, să arătăm că sunt autorități locale care desfășoară procesele corect și să fie un exemplu pentru alte autorități și în felul acesta să îmbunătățim procesul de achiziție. Au fost realizate două investigații jurnalistice, dar încă nu au fost publicate. Autoritățile vizate au candidat la alegerile locale din noiembrie curent și a fost amânată publicarea unei investigații. A doua investigație durează deoarece identificarea temei este complicată. Unele surse, inclusiv persoanele implicate din partea autorităților, refuză să ofere informații la timp”, a declarat Ion Mazur.
Asociația pentru Drepturile Omului „Lex 21” din municipiul Bălți, de asemenea, este participanta ambelor runde de subgrantare. Valeria Ciolac, coordonatoarea programelor anticorupție în cadrul asociației, a menționat activitățile planificate și realizările în cadrul rundei a doua. „Am ales monitorizarea transparenței achizițiilor publice în sectorul asistenței sociale deoarece odată cu războiul și criza refugiaților, sectorul a beneficiat de mari fonduri, sub formă de ajutor umanitar, iar acolo unde sunt mai multe fonduri este o mai mare nevoie de monitorizare. În cele trei luni de implementare a proiectului am expediat 29 cereri de acces la informație către Direcțiile Asistență Socială din Nordul Moldovei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Principala problemă cu care ne confruntăm e că atunci când vine vorba de accesul de informație, unele autorități nu răspund deloc. În a runda a doua, LEX 21 și-a extins aria de monitorizare. Pe lângă autoritățile municipale din Bălți, sunt analizate toate procedurile de achiziție curente desfășurate de către Direcțiile Asistență Socială din Edineț, Soroca, Briceni, Donduşeni, Drochia, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Râșcani, Sângerei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale”, a menționat Valeria Ciolac.
Transparency International-Moldova în a doua rundă de subgrantare monitorizează achizițiile publice din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, Direcția arhitectură, urbanism și relații funciare și Regia autosalubritate. Lilia Zaharia, directoarea executivă TI-Moldova, a declarat că sunt foarte multe proceduri de achiziție făcute de către întreprinderile municipale și de către Primăria municipiului Chișinău, dar au fost selectate procedurile care țin de domenii cu factori de vulnerabilitate și riscuri sporite de corupție, s-au achizițiile care țin de aspectele controversate și problematice. „Colegele au identificat că au fost multe materiale promoționale de publicitate achiziționate de către Regia Autosalubritate și Direcția Arhitectură și vrem să vedem motivele de ce trebuie să se cheltuie foarte mulți bani pentru promovarea serviciilor prestate de către Regie. Ne-am uitat gradual din 2020 și până în 2023 și este o majorare a acestor achiziții de servicii. Fiind în campania electorală, când solicitam informații, ne întrebau „da cine v-a pus să scrieți investigații jurnalistice?”. Veneau cu reproșuri că am acționa la indicația vreunui partid politic. Și asta a fost un motiv de ce s-a tergiversat publicarea materialelor jurnalistice: că nu am primit informații suficiente la timp. Această activitate a noastră nu-i pentru a pedepsi sau a arăta din deget autorităților publice, dar vrem să venim cu unele recomandări, să-i ajutăm”, a spus Lilia Zaharia.
