Mai multe dosare penale inițiate, anterior, pentru fraudarea licitațiilor publice rămân, până în prezent, fără finalitate și nicio persoană vizată nu a fost condamnată cu executare. Companiile implicate continuă să câștige proceduri de achiziții publice, inclusiv cu autoritățile contractante vizate în aceleași dosare de trucare a licitațiilor. Ziarul de Gardă a analizat parcursul acestor dosare și ale companiilor vizate, dar și al altor firme ale acelorași proprietari. Majoritate nu au fost înscrise, nici până în prezent, în Lista de interdicție a operatorilor economici.
Achiziții cu probleme la procurările pentru instituțiile de învățământ din Chișinău
Achizițiile în domeniul educației, organizate în municipiul Chișinău, prezintă vulnerabilități majore. Cel mai mare scandal al achizițiilor în educație a avut loc în 2016, când au fost vizați mai mulți factori de decizie din cadrul direcţiilor de educație și agenţi economici, potrivit CNA.
Unele dintre firmele vizate câștigă, în continuare, licitații, inclusiv în Chișinău, organizate de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport și de direcțiile de sector.
Printre acestea, Lovis Angro SRL, deținută de Lilian Sofrone. Compania continuă să câștige numeroase proceduri de achiziții publice privind achiziționarea de produse alimentare, organizate de instituțiile de stat, inclusiv de Direcția Generală Educație Tineret și Sport Chișinău. Și Direcțiile sectoriale de educație au achiziționat, în 2022, produse alimentare de la Lovis Angro SRL.
O altă companie ce ar fi avut legături cu proprietarul Lovis Angro SRL este Artprest-Grup SRL. Potrivit unui studiu al Centrului Național Anticorupție, elaborat în 2016, referitor la achizițiile Direcției generală educație, tineret și sport din municipiul Chișinău în perioada 2015, compania a fost introdusă în lista de interdicție, din noiembrie 2015 până în noiembrie 2018, însă persoanele care reprezintă agentul economic au procurat firma Lovis Agro SRL, cu care au continuat să participe la licitații și să încheie contracte cu DGETS.
Numeroase ședințe de judecată amânate
Printre firmele vizate de controalele CNA din 2016, suspectate că au participat la licitații trucate, se numără și Crinic Grup SRL și Cordacom SRL, deținute de Ghenadie Nicorici.
Societatea Comercială Crinic Grup SRL a semnat în 2016 mai multe contracte cu DETS Buiucani și Rîșcani. De atunci nu mai figurează în calitate de câștigătoare la licitații publice. Cordacom SRL a mai câștigat licitații publice după 2016, exclusiv la DETS Buiucani, până în 2018.
Proprietarul lor, Ghenadie Nicorici, este cercetat penal pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu.
Dosarul pe numele lui se află în proces de examinare în prima instanță, la Judecătoria Chișinău, din februarie 2019. Prima ședință a avut loc abia în iunie 2020, iar, de atunci, ședințele au fost amânate sau întrerupte de mai multe ori.
În același studiu al CNA, se mai constata că soția lui Ghenadie Nicorici deținea funcția de inspector principal în cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, iar un fost asociat al Crinic Grup SRL a fost angajat al DETS Rîșcani în perioada 2011-2013.
Ziarul de Gardă a dezvăluit într-o anchetă realizată în 2019 că Ghenadie Nicorici ar fi fost, de fapt, beneficiarul final și al companiei Lovis Angro SRL, și că el ar fi fost ar fi autorul schemei infracţionale de fraudare a licitaţiilor, potrivit rechizitoriului întocmit de procurori.
Șefa grupului alimentar al DETS Buiucani, Natalia Braga-Bajora, a recunoscut în totalitate acuzaţiile care i-au fost aduse şi ilegalităţile pe care le-a admis, descriind schemele prin intermediul cărora firmele gestionate de Ghenadie Nicorici obţineau contracte cu statul. Aceasta a admis că favoriza cele două firme prin faptul că permitea livrarea de produse ce nu corespundeau cerinţelor contractelor de achiziţii. Pe 20 decembrie 2017, Natalia Braga-Bajora a fost condamnată la amendă penală de 28 de mii de lei şi privată de dreptul de a ocupa funcţii publice timp de trei ani, prin decizia Judecătoriei Chișinău. Curtea de Apel Chișinău i-a înăsprit puțin pedeapsa, majorând termenul de interdicție de ocupa funcții publice până la patru ani. Natalia Braga-Bajora a făcut recurs la CSJ, însă acesta a fost declarat inadmisibil.
Condamnați penal, cu suspendare, dar câștigă în continuare la licitații
Una dintre companiile vizate de CNA în dosarul achizițiilor trucate în domeniul educației a ajuns, totuși, în lista de interdicție, însă beneficiarii acesteia au continuat să câștige licitații prin intermediul altor companii. Este vorba despre beneficiarii efectivi ai companiei Sanex Comerț SRL, Natalia și Serghei Bahcivanji, fiica și ginerele Tatianei Cebotari, consiliera de atunci a ministrei Educației din acea perioadă, Corina Fusu.
La 2 ianuarie 2017, Sanex Comerț a fost inclusă în lista de interdicție a AAP, neavând, astfel, dreptul să participe la licitații publice până în 2020. Firma și-a schimbat denumirea, la 23 august 2021, în Bravissimo Group SRL. Fondator este, în prezent, Serghei Bahcivanji, administrator – Cristina Falinciuc.
Natalia și Serghei Bahcivanji au fost condamnați pentru trucarea unor licitații pentru achiziția produselor alimentare, organizate de Spitalul raional Hîncești. Ei au fost condamnați, la 10 iulie 2017, la pedeapsă cu închisoarea pe un termen de doi ani și șase luni, cu suspendarea pedepsei pentru un an. Cu toate acestea, o altă firmă condusă de Serghei Bahcivanji și Cristina Falinciuc, Alim-Total SRL, continuă să câștige, inclusiv în 2022, numeroase licitații publice, pentru aprovizionarea cu produse alimentare a mai multor spitale, școli, grădinițe, centre de plasament și alte instituții publice.
Au încălcat Legea concurenței, dar nu au fost introduse în lista de interdicție
În 2019, CNA anunța despre noi percheziții la mai multe Direcţii de educaţie, tineret şi sport (DETS) din Capitală, fiind vorba despre achiziții pentru servicii de construcții și reparații.
Două dintre companiile vizate, Sardis-Exim SRL și Vanro-Com SRL, îi aparțin unei singure femei de afaceri, Valentina Malîșevschi. Ea a fost atunci reținută, după perchezițiile CNA, iar un dosar pe numele ei și al Liliei Manoilă, divizieră în cadrul DETS Rîșcani, se află pe rol la Judecătoria Chișinău, ele fiind cercetate pentru corupere activă. Dosarul a fost înregistrat în octombrie 2019, iar, de atunci, au avut loc zeci de ședințe care au fost amânate sau întrerupte de mai multe ori.
Cele două companii au încălcat Legea Concurenței prin participarea cu oferte trucate la proceduri de achiziții publice organizate încă în 2015 și 2016 de Direcțiile Educație Tineret și Sport din sectoarele Botanica și Râșcani ale municipiului Chișinău. O decizie în acest sens a fost luată de Consiliul Concurenței în martie 2018.
Cele două companii „au recunoscut, total și în mod expres, săvârșirea faptei anticoncurențiale încriminate”. Vanro-Com SRL a fost amendată cu 53 de mii de lei și Sardis-Exim SRL – cu 32 de mii de lei.
Firmele, însă, nu au fost introduse în Lista de interdicție a agenților economici și au câștigat, în continuare, licitații organizate de Direcțiile de educație din Chișinău. Vara aceasta, Vanro-Com SRL va face lucrări de reparație la mai multe școli și grădinițe din Capitală.
Am solicitat o explicație din partea Consiliului Concurenței referitoare la motivul pentru care nu a cerut introducerea celor două companii în Lista de interdicție.
„Deși cadrul normativ prevede înscrierea în Listă a operatorilor economici care au participat la procedura de achiziţie cu oferte trucate, ca membri ai grupului de întreprinderi dependente la aceeaşi procedură de achiziţie publică cu mai multe oferte sau au creat o concurenţă neloială între participanți (a se vedea: pct. 14 subpct. d) din Hotărârea Guvernului Nr. 1418/2016), totuși mecanismul de transmitere a unor astfel de informații pentru includerea operatorilor respectivi în Listă nu este absolut clar. Totodată, toate deciziile Consiliului Concurenței sunt publice, și respectiv, pot servi temei pentru solicitarea de includere în Listă de către autoritatea contractantă”, se arată în răspunsul Consiliului Concurenței pentru ZdG.
Într-un studiu CNA privind achizițiile efectuate în municipiul Chișinău, se menționa că Valentina Malîșevschi, proprietara celor două companii, ar avea legătură și cu o a treia firmă, Nord-Universal SRL, de asemenea, vizată în dosarul privind licitațiile trucate. Și Nord-Universal SRL a câștigat, anul acesta, licitații în Capitală, oferind utilaje de uz gospodăresc instituțiilor de învățământ din Chișinău.
Reprezentanții direcțiilor de educație se justifică: firmele nu sunt în lista de interdicție
Reprezentanții direcțiilor de educație, solicitați de ZdG, susțin că nu pot interzice participarea acestor companii la licitații, atât timp cât ele nu figurează în lista de interdicție.
Jurista Direcției Educație Tineret și Sport, Botanica, Inga Frunză, unde companiile Vanro-Com SRL și Nord-Universal SRL au câștigat licitații vara aceasta, spune că, atât timp cât cele două companii nu sunt în lista de interdicție, nu le poate fi interzisă participarea la licitații. La fel este și în cazul firmelor ce vând produse alimentare pentru instituțiile de învățământ din capitală, Lovis Angro SRL și Alim-Total SRL, vizate în dosarul inițiat încă în 2016 și care, de asemenea, au câștigat licitații.
Efimia Pălitu, responsabilă de organizarea licitațiilor de la DETS Centru, a declarat că firmele nu sunt în lista de interdicție, deci nu le poate fi interzisă participarea. În caz contrar, ele s-ar adresa la Agenția Achiziții Publice, pentru a contesta procedurile.
Legea, însă, le contrazice pe funcționarele din cadrul Direcțiilor de educație, deoarece stipulează clar că autoritățile contractante trebuie să ceară introducerea în Lista de interdicție a agenților economici care nu sunt de bună credință. Potrivit Regulamentului cu privire la modul de întocmire a Listei de interdicţie a operatorilor economici, adoptat prin Hotărâre de Guvern în 2016, înscrierea în lista de interdicție se efectuează prin decizia Agenţiei Achiziţii Publice în cazurile de autosesizare, la sesizarea autorităţii contractante care a suportat un prejudiciu sau căreia i-a fost afectată activitatea ori la sesizarea Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor în urma realizării atribuţiilor sale.
Directorul adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din capitală, Andrei Pavaloi, afirmă că procedura de introducerea în Lista de interdicție a agenților economici este dificilă și îi favorizează pe aceștia.
Pentru ca autoritatea contractantă să poată solicita acest lucru, operatorii economici trebuie să admită cel puțin trei nereguli în decursul a jumătate de an. Totodată, agenții economici trebuie să-și recunoască oficial neregulile admise.
„Noi am reușit să facem un dosar, să-l depunem la Agenția Achiziții Publice. Cu toate acestea n-am avut câștig de cauză iarăși din cauza anumitor chestiuni birocratice sau chestiuni ce țin de procedura de includere în Lista de interdicție. Acolo urmează să ai acte contrasemnate de către agentul economic precum că el nu a livrat la timp produsul sau produsul era neconform, noi l-am întors înapoi, urma actul să-l semneze și agentul economic, lucru pe care ei nu-l fac, practic, niciodată”, susține șeful adjunct al DGETS.
Referitor la faptul că persoane condamnate pentru fraudarea licitațiilor câștigă în continuare contracte cu statul prin intermediul altor companii, Andrei Pavaloi subliniază că legislația trebuie modificată. „Nu numai o dată am sesizat aceste lucruri: urmează a fi modificată legea în sensul în care nu întreprinderea este introdusă în Lista de interdicție, dar persoana, administratorul. Sunt două lucruri care, cumva, sunt separate de legiutor, în sensul ăsta. Și atunci, clar că noi avem probleme”.
Licitațiile trucate în medicină și achizițiile de milioane ale companiilor vizate
Unul dintre cele mai vechi dosare inițiate pentru fraudarea licitațiilor publice și care nu este finalizat, nici până în prezent, este cel din domeniul medicinii. În aprilie 2015, CNA anunța că fostul ministru al Sănătăţii, Andrei Usatîi, a fost reţinut într-un dosar privind trucarea licitaţiilor pentru procurarea echipamentelor medicale. Fraudele ar fi avut loc în 2014, prin formularea caietelor de sarcini și a parametrilor tehnici, astfel încât să corespundă cu echipamentele comercializate de companiile GBG-MLD SRL și Intermed SRL, deținute de Tudor Ceaicovschi și soția acestuia, Zinovia Ceaicovschi.
Dosarul penal pe numele lui Tudor Ceaicovschi și al mai multor factori de decizie din cadrul instituțiilor medicale vizate a ajuns să fie examinat în prima instanță, la Judecătoria Chișinău, în februarie 2019, De atunci, zeci de ședințe au fost amânate, din diverse motive. Ultima ședință a avut loc în iunie 2022.
La fel s-a întâmplat și în cazul ședinței din 29 iulie, la care a dorit să asiste și reporterul ZdG. Deși planificată pentru ora 10:00, ședința nu a avut loc, fiind contramandată de către judecătorul care are în gestiune acest dosar, Aureliu Postică.
„Într-adevăr, pentru astăzi a fost preconizată o ședință în cauza Ceaicovschi și alții. Având în vedere incidența cazurilor de Covid, am fost anunțați inclusiv și de participanți despre faptul că sunt îmbolnăviri.
Ca să înțelegeți, noi avem 29 de inculpați. Dacă se mai adaugă câte un apărător sau doi la fiecare inculpat, noi în sala de ședințe adunăm în jur de 60 de participanți. Și am luat această decizie pentru a contramanda ședința, având în vedere și Codul portocaliu care a fost anunțat. Dosarul într-adevăr durează de mai mult timp, dar sunt motive obiective, sunt foarte mulți participanți și chiar e foarte complicat să organizăm prezența tuturor participanților”, a argumentat magistratul.
O sentință pronunțată, după ce o administratoare a firmei și-a recunoscut vina
O sentință de condamnare a fost, totuși, pronunțată pe numele administratoarei companiei Intermed SRL, fondată de soția lui Tudor Ceaicovschi. Ina Vorona și-a recunoscut vina și a fost găsită vinovată de comiterea abuzului de serviciu, soldat cu urmări grave, fiind amendată cu 30 de mii de lei.
Sentinta Vorona Ina by Ziarul de Gardă.
Cu toate acestea, cele două companii continuă să câștige achiziții de milioane de lei, inclusiv cu autoritățile contractante vizate în dosarul penal privind licitațiile trucate.
Numai în 2022, GBG-MLD SRL, deținută integral de Tudor Ceaicovschi, a câștigat zeci de contracte, în valoare de câteva sute de mii de lei. Și Intermed SRL, deținută de Zinovia Ceaicovschi, a câștigat numeroase contracte, nefiind, însă, la fel de prolifică în obținerea contractelor cu instituțiile publice, ca și GBG-MLD SRL. Anul acesta a obținut numai 14 contracte.
Familia Ceaicovschi mai deține și alte companii care câștigă licitații cu instituțiile publice. Intermed Service SRL, care oferă servicii de mentenață a utilajelor medicale, de reparație, are numeroase contracte cu statul, iar Euroclinic SRL a câștigat licitații în 2013-2014.
O altă firmă a familiei Ceaicovschi, tot în domeniul medicinii, este Clinica Invitro Diagnostics, care aparține oficial fiului lui Tudor și Zinovia Ceaicovschi, Alexandru. Clinica se află pe locul doi după numărul testelor efectuate în perioada pandemiei. ZdG a scris despre laboratoarele private care au făcut cele mai multe teste Covid, de la începutul pandemiei de COVID-19 și până în ianuarie 2022. În aceeași anchetă arătam că firma lui Tudor Ceaicovschi, GBG-MLD SRL, a livrat statului 300 de mii de teste PCR, la un preț total de 11,7 milioane lei, potrivit datelor Ministerului Sănătății, oferite pentru ZdG.
Fraudarea Fondului de eficiență energetică
Fondul de eficiență energetică a anunțat, în martie 2016, că a aprobat finanțarea a 246 de proiecte, în valoare de 575 de milioane de lei, în perioada anilor 2013-2016. Era vorba despre proiecte de eficienţă energetică şi de promovare a energiei din surse regenerabile, înaintate de instituţii publice, printre care spitale, şcoli, grădiniţe, cămine culturale. Au fost finanțate, de asemenea, și proiecte de iluminat stradal în mai multe localităţi.
Peste un an, în aprilie 2017, CNA anunța despre reținerea mai multor primari și directori de școli, precum și a angajaților unor companii. Potrivit CNA, ar fi fost fraudate proceduri de achiziții în valoare totală de peste 28 de milioane de lei. Ziarul de Gardă a identificat câteva dintre companiile vizate în aceste dosare, legăturile dintre ele și modul cum acționau, pentru a câștiga licitații publice. Unele continuă să câștige licitații și în 2022.
Lucrările de iluminat public efectuate de firma bănuită de fraudare
Firma DSRM-3 SA are mai mulți asociați și este administrată de Ecaterina Ababii. În august 2016, compania a fost desemnată câștigătoare în două proceduri organizate de primăria comunei Chioselia Mare, din raionul Cahul, pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public din Chioselia Mare – proiect în valoare de peste un milion de lei – și în satul Frumușica, ce face parte din comună, fiind un proiect de 936 de mii de lei.
După percheziții și reținerea Svetlanei Cealîcu, care deținea atunci mandatul de primar al localității, banii din Fondul de eficiență energetică nu au mai fost alocați pentru aceste proiecte. Actualul primar, Gheorghe Sarioglo, a declarat, pentru ZdG, că lucrările au fost finalizate, totuși, din resursele autorităților locale. Cei care au luat banii sunt, însă, tot proprietarii firmei DSRM-3, care au fost angajați de primărie să continue lucrările pe care le începuseră.
Informațiile au fost confirmate de către reprezentanți ai companiei DSRM-3, care au spus pentru ZdG că ei au finalizat lucrările la Chioselia Mare.
Firme cu aceeași adresă juridică și aceleași persoane răspunzând la numerele de telefon
La aceeași adresă ca și DSRM-3 este înregistrată și compania Coteaf SRL, vizată în același dosar penal. Firmele afișează aceleași numere de telefoane, la care răspund aceleași persoane. Coteaf SRL, deținută de Constantin Vrabie, a câștigat, în septembrie 2019, un contract de 742 de mii de lei, pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică în cadrul sistemului de iluminat public din satul Corlăteni, raionul Rîșcani.
Actualul primar al localității, Veaceslav Bold, a declarat, pentru ZdG, că, după ce banii din Fondul de eficiență energetică au fost retrași, primăria și-a finalizat proiectul de iluminat public din bani proprii, însă nu a mai contractat compania Coteaf SRL.
Cele două firme aveau obișnuința să participe la aceleași proceduri de achiziții publice. De exemplu, au participat la aceeași licitație, organizată de primăria Cimișlia, în 2020, pentru construcția unui turn de apă. Altă licitație, la care au participat împreună, este la Institutul de cardiologie, în 2018, unde a câștigat Coteaf SRL.
Ambele companii au câștigat mai multe licitații organizate după anul 2016. Coteaf SRL a câștigat licitații până în 2018, iar DSRM-3 a câștigat, până în 2021, numeroase contracte pentru reparații ale unor stații de pompare, a unor sonde arteziene, pentru construcția unor turnuri de apă, iar, în 2022, a obținut majorarea valorii unui contract cu primăria Cimișlia.
Două companii – același fondator
Alte două companii vizate în același dosar sunt Reindetal SRL și Atractiv Invest SRL, ambele deținute de Dragoș Manole.
Reindetal SRL a semnat două contracte, unul cu primăria Cimișeni, raionul Criuleni, în valoare de 344 de mii de lei, pentru reconstrucția unui stadion de minifotbal, și altul cu gimnaziul „Alexandrina Rusu” din Dănceni, raionul Ialoveni, pentru lucrări de termoizolare, în valoare de 2 milioane 240 de mii de lei.
Directoare gimnaziului, Maria Cordonean, a declarat, pentru ZdG, că ar fi fost vorba despre un dosar politic, ce ar fi fost clasat, fără să ajungă în judecată. Ea a mai explicat că lucrările de termoizolare erau făcute deja când a fost inițiat dosarul, astfel încât, în prezent, școala poate face economii la încălzirea clădirii.
Pe de altă parte, firma Reindetal SRL a atacat în instanță gimnaziul „Alexandrina Rusu” și a cerut returnarea sumei de 396 de mii de lei – garanția pentru buna executare a lucrărilor de termoizolare, care fusese reținută de Fondul pentru Eficiență Energetică până la finalizarea tuturor lucrărilor după respectarea condițiilor de recepție finală.
Prima instanță, Judecătoria Hâncești a respins acțiunea firmei, iar Curtea de Apel Chișinău a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare în aceeaşi instanţă, în alt complet de judecată. Reindetal SRL a câștigat mai multe licitații și după 2016, precum și numeroase acorduri de prelungire a termenului de executare sau de majorare a bugetelor proiectelor.
Lucrări rămase nefinalizate
Cealaltă firmă deținută de Dragoș Manole, Atractiv Invest SRL, a fost desemnată câștigătoare în cel puțin trei proiecte finanțate din Fondul de eficiență energetică. Cu școala primară din satul Baurci, raionul Ceadîr-Lunga contractul a fost semnat în noiembrie 2016, pentru lucrări de termoizolare a fațadei și înlocuirea tâmplăriei, în valoare de 1,9 milioane de lei.
ZdG reușit să discute cu directoarea școlii, Evdochia Ostrioglo, care fusese reținută, în 2017, alături de mai mulți primari și manageri de școli. Ea a declarat că toate învinuirile i-au fost retrase, astfel că dosarul nu a mai ajuns în judecată. Lucrările nu au mai fost finalizate de compania Atractiv Invest SRL, pentru că firma a refuzat, deoarece nu putea obține banii din Fondul de Eficiență Energetică.
Atractiv Invest SRL a mai semnat, în aprilie 2016, un contract cu gimnaziul din Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, de asemenea, pentru lucrări de izolare termică, în valoare de aproape 2 milioane de lei, și cu Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” și orașul Rîșcani – un contract de 2,8 milioane de lei pentru lucrări de eficiență energetică.
Atractiv Invest SRL a câștigat de atunci numeroase licitații, inclusiv în 2022. Cel mai nou și valoros contract pentru bani publici, Atractiv Invest SRL l-a semnat, în iunie 2022, cu Agenția de Dezvoltare Regională Sud, în valoare de 70,7 milioane lei, pentru modernizarea stației de epurare a apelor uzate din orașul Căușeni, etapa a II, și construcția sistemului de canalizare în sectorul „Căușenii Vechi”. Proiectul este finanțat din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală și de Consiliul Raional Căușeni.
O altă firmă vizată este Foremcons SRL, deținută de Dumitru Axentii, dar care tot are legături cu Dragoș Manole. Acesta a participat în calitate de administrator al companiei la o ședință a Consiliului raional Soroca. Firma a câștigat, în iunie 2016, un contract în valoare de 1,7 milioane de lei pentru termoizolarea gimnaziului din localitatea Bocani, raionul Fălești. Un contract similar a fost semnat, în august 2016, și cu Liceul Teoretic „D. Tanasoglo”, din localitatea Chiriet Lunga, regiunea găgăuză, în valoare de 2,8 milioane de lei. Compania câștigă în continuare numeroase licitații publice. În activitatea acestor companii se observă tendința de a semna contracte adiționale de majorare a prețurilor pentru lucrările efectuate.
Beneficiarul mai multor companii care au fraudat Fondul Ecologic – condamnat cu suspendarea pedepsei
Este vorba despre omul de afaceri Alexei Voloșciuc, care, potrivit sentinței pronunțate la 29 mai 2019 de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, controla mai multe companii, prin intermediul unor rude și persoane apropiate, cu care participa în mod coordonat la proceduri de achiziții. Alexei Voloșciuc a decedat în septembrie 2020.
În noiembrie 2017, CNA anunța despre reținerea mai multor primari, reprezentanți ai unor agenți economici și a unui funcționar de la Fondul Ecologic, cu toții bănuiți de fraudarea unor licitații publice, pentru achiziționarea lucrărilor de aprovizionare cu apă a diferitor localități din raionul Strășeni. Alexei Voloșciuc îi mituia pe primari pentru ca firmele sale să câștige licitațiile, iar, ulterior, lucrările nu erau executate, fiind prezentare documente false cu privire la executarea lucrărilor prevăzute în contracte pentru a obţine plăţile din Fondul Ecologic.
Printre contractele vizate se numără cel al firmei Barzine-Cons SRL cu primăria Gălești, raionul Strășeni, pentru construcția unui apeduct, în valoare de aproape 54 de milioane de lei, semnat în ianuarie 2017. Primarul Nicolae Budu, vizat și el în dosar, a declarat că proiectul nu a mai fost realizat, contractul fiind reziliat după perchezițiile CNA. În sentința pronunțată pe numele lui Alexei Voloșciuc, se arată că Nicolae Budu i-ar fi influențat pe membrii grupului de lucru să aleagă anume compania Barzine-Cons SRL, controlată de omul de afaceri. Primarul, care se află și acum în fruntea satului, a negat că s-ar fi lăsat corupt. „Aveam 2-3 săptămâni de când intrasem în funcția de primar. Despre ce mită putem vorbi?”, a argumentat acesta, solicitat de ZdG.
O altă companie, Regal Rent SRL a semnat, în iunie 2017, un contract de 21,5 milioane de lei cu primăria Tătărești, raionul Strășeni, pentru alimentarea cu apă și canalizare. Actualul primar al localității, Vadim Celeev, a spus pentru ZdG că firma a reușit să facă lucrări doar în sumă de un milion de lei, pe două porțiuni, dar apeductul nu este funcțional.
De asemenea, Regal Rent SRL a câștigat o licitație în satul Ghelăuza, raionul Strășeni, pentru un proiect de aprovizionare cu apă, dar rezultatele acesteia au fost anulate ulterior. Firma oferise suma de 5,7 milioane de lei, pe când cea mai avantajoasă ofertă era de 4,8 milioane a firmei Polimer Gaz SRL.
În iunie 2018, procuratura a trimis în judecată dosarul în care figura Alexei Voloșciuc, soția lui Galina Voloșciu și încă trei persoane care gestionau companiile acestuia: Ciornei Elena, Frătescu Eduard şi Casco Evgheni. Se mai menționa că învinuiții au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Astfel, Alexei Voloșciuc și-a recunoscut vina în instanță și fost condamnat la închisoare pentru un termen de 4,5 ani, pedeapsa fiind suspendată pentru o perioadă de probă de 2 ani și 6 luni. De asemenea, i-a fost aplicată o amendă în valoare de 290 de mii de lei și interdicția de a ocupa funcții administrative în întreprinderi private sau publice pe un termen de 3,5 ani. Soția sa, Galina Voloșciuc, a fost sancționată cu amendă de 55 de mii de lei și interdicția de a ocupa anumite funcții. Elena Ciornei, inculpată în același dosar, fondatoarea Barzine-Cons SRL, a fost amendată cu 53 de mii de lei, la fel ca și Eduard Frătescu, și Evgheni Casco. Cei doi administrau două companii care au fost lichidate, între timp.
Decizia Judecătoriei Chișinău a fost atacată în instanța de apel, unde au fost amânate până acum mai multe ședințe. Totodată, primărița comunei Ghelăuza, Nicoleta Malai, a cerut la CSJ ca dosarul în privinţa lui Voloşciuc Alexei, Voloşciuc Galina, Ciornei Elena, Frătescu Eduard şi Casco Evgheni, să fie strămutat de la Curtea de Apel Chişinău la o altă instanţă egală în grad. Ea susține că prin sentința JC i-au fost prejudiciate „interesele sale legale”.
La 17 martie 2021, CSJ respinge solicitarea primăriței. Ea argumentează că examinarea recursului se tergiversează: „după o perioadă de doi ani de tergiversare, apelul depus la 28 iunie 2019 nu a mai ajuns să fie examinat, existînd dubii rezonabile de influenţare a examinării cauzei”.
Alexei Voloșciuc și Elena Ciornei au fost acuzați de fals în declarații, pentru că aceștia au mințit că firma Barzine-Cons SRL avea mai mulți angajați și utilaje pentru a face o lucrare, conform unui contract cu Primăria Tohatin.
Judecătoria Chișinău a recunoscut-o vinovată de fals în declarații doar pe Elena Ciornei, însă a eliberat-o de răspundere penală pentru că expirase termenul de prescripție. Alexei Voloșciuc a fost achitat pe motiv că „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”. Curtea de Apel Chișinău a lăsat în vigoare decizia primei instanțe, iar Curtea Supremă de Justiție a casat decizia CA Chișinău și au trimis cauza la rejudecare.
Firmele implicate – continuă să câștige licitații
Firmele controlate de Alexei Voloșciuc au continuat, însă, să câștige licitații de milioane de lei. Ziarul de Gardă a relatat în cadrul unei anchete despre compania Barzine-Cons SRL, deținută oficial de Elena Ciornei, și care a câștigat contracte importante cu statul, precum cel pentru construcția Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) de stat Palanca, în noiembrie 2019, din care a câștigat 2,77 milioane de dolari, sau 48 de milioane de lei. Aceeași firmă a luat două contracte pentru reabilitarea Parcului „Alunelul” din capitală, în valoare totală de peste 21 de milioane de lei. Barzine-Cons SRL câștigă în continuare licitații de milioane de lei, inclusiv în municipiul Chișinău.
O altă companie, Levprocons SRL, administrată și deținută oficial de Sergiu Aramă, a câștigat tot din Fondul Ecologic, un contract de 11 milioane de lei pentru construcția unei stații de epurare la Băcioi. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, aceasta era o cheltuială inutilă, pentru o stație de epurare se află la o distanță mică. În februarie 2022, banii au fost întorși în Fondul Ecologic, printr-un contract de rezoluțiune.
Firma a fost introdusă în Lista de interdicție a agenților economici, în 2018, pentru un termen de trei ani. Cu toate acestea, a fost subcontractată de o altă firmă, Lusmecon SRL, pentru a efectua lucrări de reparație a trotuarelor din capitală, fate descrise, de asemenea, în ancheta ZdG.
Levprocons SRL nu se mai regăsește în Lista de interdicție, după ce în 2021 a expirat termenul de trei ani. Compania a atacat în instață decizia prin care i s-a interzis participarea la licitații, dar nu i s-a dat dreptate. În această perioadă, firma continua să efectueze lucrări conform contractelor anterioare, solicitând majorarea bugetelor sau extinderea termenelor de predare.
După ce a fost scoasă din listă, a câștigat aproape imediat un contract de aproape 13 milioane de lei cu Pretura Buiucani din capitală, pentru lucrări de reabilitare a infrastructurii stradale (accesele pietonale) din str. A. Sciusev tronsonul cuprins între bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și str. Lev Tolstoi. Ulterior, au urmat și alte contracte.
Compania Regal-Rent SRL, administrată și deținută oficial de Galina Voloșciuc, soția lui Alexei Voloșciuc, de asemenea, a câștigat numeroase licitații. Unele lucrări, inițiate încă în 2015, nu au fost finalizate nici până acum, bugetul fiind majorat în câteva rânduri. Este vorba despre un contract cu primăria Romanești, raionul Strășeni, pentru lucrări la sistemul de canalizare și stația de epurare, cu o valoare inițială de aproape 32 de milioane de lei, care s-a majorat pe parcurs cu aproape 6 milioane de lei. Ultima modificare la buget a fost operată în februarie 2022.
O altă firmă vizată în dosar, Santeh Trans SRL, deținută oficial de Igor Luchian și Ilie Nepotu, a câștigat câteva licitații, ultima în 2018. Două companii care au fost dirijate din umbră de către Alexei Voloșciuc, Universal Instal SRL, deținută de Doina Casco și administrată de Evgheni Casco, și Aspir Construct SRL, la care fondator figurează Eduard Frătescu, au fost lichidate.
Totodată, compania Valenscor-Design SRL fondată și administrată, oficial, de Nadejda Panainte, a fost introdusă în Lista de interdicție a operatorilor economici, neavând dreptul să participe la proceduri de achiziții publice din noiembrie 2021, până în noiembrie 2024, la solicitarea primăriei s. Mateuți, pentru ne-executarea clauzelor contractuale. Cu toate acestea, firma a câștigat încă 893 de mii de lei, printr-un acord aditional de ajustare, în februarie 2022.
A fost făcută o nouă modificare la un contract semnat încă în februarie 2016 pentru lucrări cu alimentare cu apă potabilă în comuna Sîngereii Noi, r-nul Sîngerei, în valoare inițială de 16 milioane 794 de mii de lei. Pe parcursul anilor, contractul a mai fost modificat, adăugându-se încă 901 mii lei la cheltuieli.
Companiile Regal-Rent SRL, Levprocons SRL, Barzine-Cons SRL și Santeh Trans SRL, potrivit datelor Fondului Ecologic, au câștigat în total contracte în valoare de 386,2 milioane de lei. Potrivit raportului de audit Curții de Conturi privind gestionarea Fondului Ecologic în 2017, nivelul de realizare al proiectelor investiționale de către acești operatori variază între 2% și 29%, ceea ce înseamnă foarte puțin.
Dosar penal pentru fraudarea fondurilor europene, recalificat în contravențional
Fostul președinte al raionului Criuleni, Iurie Andriuța, a fost reținut, în aprilie 2017, alături de reprezentanții unor agenți economici, pentru că ar fi fraudat fonduri europene. Alesul local ar fi favorizat firma fiului său, Crioleal-Com SRL, pentru ca aceasta să efectueze unele lucrări pentru școlile din localitate, potrivit unui comunicat al CNA.
Iurie Andriuța ar fi dat indicații ca toate lucrările de reparație necesare în instituțiile de învățământ din raion să fie efectuate prin intermediul întreprinderii municipale „Edilitate Criuleni”. După ce a fost desemnată câştigătoare a licitaţiei de achiziţionare a serviciilor de reparaţie, întreprinderea municipală ar fi încheiat un contract de subantrepriză cu firma fiului președintelui raionului Crioleal-Com SRL, condusă de fiul preşedintelui Consiliului, mai nota comunicatul CNA.
Deși a fost învinuit de abuz de putere prin complicitate, Iurie Andriuța nu a mai ajuns să fie condamnat penal. Judecătoria Criuleni a stabilit că fostul președinte al raionului Criuleni și administratorul de atunci al „Edilitate Criuleni”, Nicolae Rotaru, nu pot fi trași la răspundere penală, pentru că faptele lor ar fi purtat un caracter contravențional. Totodată, instanța a decis că cei doi inculpați nu pot fi sancționați nici contravențional, pentru că expirase termenul de prescripție. Ziarul de Gardă a relatat, anterior, că Procuratura Anticorupție nu a atacat sentința prin care fostul președinte al raionului Criuleni, judecat pentru fraudarea licitațiilor pe bani europeni, scăpase de pedeapsă.
Iurie Andriuța a declarat, pentru ZdG, că dosarul a fost unul politic, deși el făcea parte din Partidul Democrat, aflat atunci la guvernare. Potrivit acestuia, asupra lui se făceau presiuni, dar nu a dorit să ofere detalii. Totodată, el a negat faptul că firma Crioleal-Com SRL ar fi semnat contracte de antrepriză cu „Edilitate Criuleni”. Firma Crioleal-Com SRL nu a mai câștigat nicio procedură de achiziții publice din 2016.
Dosarul licitațiilor trucate de la Băcioi – inițiat în 2017, încă nu a fost trimis în judecată
CNA anunța acum cinci ani, în iulie 2017 despre ilegalități depistate la primăria Băcioi, care ar fi favorizat doi agenţi economici pe care i-a angajat să repare grădinița numărul 140 din localitate, semnând cu ei contracte de peste 17 milioane de lei. Pe numele primarului de atunci al localității, Vitalie Șalari, a fost deschis un dosar penal, care, însă, nu a ajuns nici până astăzi în judecată.
Fostul primar, reprezentant al Partidului Liberal, a declarat pentru ZdG că dosarul ar fi fost inițiat la comandă politică, atunci când la guvernare era Partidul Democrat.
Pe numele lui au fost deschis mai multe dosare penale, el acuzând în acest sens fost guvernare democrată. Un dosar penal pentru corupere pasivă a ajuns în instanță în decembrie 2018.
O companie vizată în dosar este fondată de Asociația Surzilor din Moldova – Relaxare SM SRL, administrată de Sergiu Bologan, iar anterior, de Alexandru Valuța. În septembrie 2013, firma a câștigat un contract cu primăria Băcioi, în valoare de 5,3 milioane de lei, pentru lucrări de reconstrucție capitală la grădinița-creșă numărul 140. Potrivit CNA, agentul economic nu avusese, în 3 ani anterior semnării contractului, afaceri ce depăşesc 2 milioane de lei şi nu avea experienţa necesară. În 2018, suma a fost diminuată cu 2 milioane de lei. Din 2016, compania nu mai apare în calitate de câștigătoare a unor proceduri de achiziții publice.
Un contract în valoare de 11,6 milioane de lei a fost semnat cu firma Silans-IS SA în noiembrie 2014, pentru construcția grădiniței-creșă 140. Potrivit CNA, contractul ar fi fost semnat contrar condiţiilor indicate în caietul de sarcini, deoarece agentul economic nu avea experienţă în domeniu. Compania urma să efectueze lucrări interioare de reparaţie a grădiniţei, mai notează CNA.
Silans-IS SA mai câștigase anterior contracte cu primăria Băcioi, în 2013, pentru lucrări de tâmplărie, în valoare de 143 de mii de lei, în aceeași grădiniță, și pentru lucrări de amenajare a terenului sportiv, în valoare de peste 4 milioane de lei. Ulterior, firma a semnat un acord adițional de majorare, adăugând la bugetul pentru reparația grădiniței 140 din Băcioi încă 883 de mii de lei.
Solicitat de ZdG, proprietarul firmei Silans-IS SA, Igor Muntean, a declarat, de asemena, că dosarul ar fi fost politic și că lucrările la grădinița 140 din Băcioi au fost finalizate. Firma sa nu apare în lista de interdicție a agenților economici și a câștigat mai multe contracte cu instituțiile publice, inclusiv în 2022.
Pentru reparația grădiniței 140, autoritățile locale din Băcioi au cheltuit în total peste 20 de milioane de lei, fiind angajate și alte companii, precum: Eusevans Cons, Proincon SRL și Sorom Proiect, care a proiectat lucrările de reparație. Trei milioane de lei au fost oferite de Guvernul României, în cadrul Programului de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României în anul 2016 pentru instituţiile preşcolare din Republica Moldova. Fostul Ambasador, Daniel Ioniță, a participat în ianuarie 2021 la ceremonia de inaugurare a grădiniței.
Și-a recunoscut vina și a primit doi ani cu suspendare
Primarul comunei Selişte din raionul Orhei, Vasile Scripnic, a fost reținut în mai 2019, fiind bănuit de corupere pasivă, pentru că ar fi pretins 10 la sută din suma unor contracte pentru lucrări de iluminare stradală. Era vorba despre contracte în valoare totală de 190 de mii de lei, atribuite companiei Algracom SRL, deținută de Alexandr Sircov.
Dosarului fostului primar de la Seliște a ajuns în instanță, însă cu acuzații mai blânde, nu de corupere pasivă, care se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani, ci de trafic de influență, care se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani. Astfel, Vasile Scripnic a fost condamnat, prin decizia Judecătoriei Orhei din decembrie 2020, la 3 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice tip de 3 ani. Pedeapsa lui, însă, a fost suspendată pentru un termen de 2 ani, fiindu-i confiscată și suma de 7500 de lei.
În fața instanței, el și-a recunoscut vina și a spus că se căiește sincer. Solicitat de ZdG, Vasile Scripnic a declarat că, de fapt, el ar fi fost victima unei înscenări pusă la cale de un cunoscut al agentului economic, care i-ar fi propus banii, după ce firma deja câștigase licitația, iar el i-a acceptat. Totodată, el a spus că lucrările de iluminat public au fost efectuate de firma respectivă.
Fostul primar a mai fost condamnat penal anterior, în octombrie 2017, pentru huliganism, pentru că a lovit cu pumnii o persoană, în incinta primăriei. Pentru asta, a fost amendat cu 30 de mii de lei, potrivit deciziei Judecătoriei Orhei. Curtea de Apel Chișinău a respins apelul lui Vasile Scripnic și a lăsat în vigoare decizia primei instanțe.
Algracom SRL a câștigat licitații publice până în 2018, cele mai multe în raionul Orhei.
Casa de cultură din Gotești, care nu a mai ajuns să fie finalizată
La sfârșitul anului 2018, în noiembrie, firma Anagrama Grup SRL, deținută atunci de Anna Gramma, era desemnată câștigătoarea unei licitații publice pentru reparația Centrului de tineret din satul Gotești, raionul Cantemir, fiind vorba despre un proiect de 15,5 milioane de lei.
În septembrie 2020, CNA anunța despre reținerea unor aleși locali: primarul satului, fostul primar și un consilier local, pentru că aceștia ar fi cerut mită de la agentul economic, în schimbul votării în Consiliul local pentru alocarea unei sume de 6 milioane de lei, pentru acest proiect.
Ziarul de Gardă a publicat o anchetă pe acest caz și a descoperit că, de fapt, până la începutul anului 2021, fuseseră cheltuite deja 14 milioane de lei, dar clădirea era departe de a fi finisată.
Într-o înregistrare audio, consultată atunci de ZdG, reprezentanții agentului economic recunoșteau deschis că au oferit mită fostului primar al satului, Panainte Chicicov. Într-o discuție cu actualul primar de la Gotești, Romeo Bolocan, directoarea companiei, Anna Gramma, și directorul adjunct al firmei, soțul ei, Ivan Russu, spuneau că l-ar fi mituit pe fost primar.
Consilierii locali din Gotești au relatat pentru ZdG că plățile din contract au fost majorate cu aproximativ 5 milioane de lei, după o înțelegere a fostului primar cu firma Anagrama SRL să fie pus un tip de acoperiș mai scump.
După alegerile locale din 2019, când primar a devenit Romeo Bolocan, firma a refuzat să continue lucrările, solicitând autorităților locale să-i achite o datorie de 6 milioane de lei, care includea plata pentru noul tip de acoperiș și restanța de 1,5 milioane din totalul sumei contractate. Noua conducera a satului nu a recunoscut această datorie.
Un dosar penal pentru corupere pasivă a fost iniția pe numele fostului primar Panainte Chicicov și al reprezentanților companiei Anagrama Grup SRL. Fostul primar a declarat, în cadrul anchetei ZdG, că nu ar avea nicio vină și că acest scandal a fost iscat doar pentru a-l denigra înaintea alegerilor locale.
Directorul adjunct a Anagrama Grup SRL, Ivan Russu, a declarat atunci că cele 14 milioane de lei nu ar fi ajuns în totalitate la companie, iar lucrările la Casa de Cultură au fost stopate din lipsa banilor. Totodată, el a recunoscut că i-a mituit atât pe fostul primar, cât și pe actualul.
În legătură cu acest proiect, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a constatat exagerări ale cheltuielilor de aproximativ 5,4 milioane de lei.
De atunci, firma Anagrama Grup și-a schimba proprietarul. Fondatoarea Anna Gramma a decedat, iar actualul asociat unic este Eric Sulim, din iunie 2022.
Dosarul pe numele fostului primar, Panainte Chicicov, se află pe rol la Judecătoria Cahul. Prima ședință a fost stabilită pentru în mai 2021, iar de atunci a fost amânată de 11 ori. Ultima amânare a avut loc în mai 2022. Următoarea ședință a fost stabilită pentru data de 28.09.2022.
Actualul primar, Romeo Bolocan, nu este vizat în dosar. El a declarat pentru ZdG că în prezent lucrările la casa de cultură au fost oprite și clădire este nefinisată. Totodată, el nu cunoaște că firma are în prezent un nou proprietar. https://www.youtube.com/embed/fQ-rKX7IBp4
Vadim Țurcan, expert asociat IDIS „Viitorul”:
„Sesizarea pentru introducerea unei companii în lista de interdicție poate să vină din partea autorității contractante care a suportat un prejudiciu de pe urma faptului că operatorul economic nu și-a îndeplinit atribuțiile, nu și-a executat clauzele contractuale sau a prezentat documente false. Această sesizare se expediază Agenției Achiziții Publice, care, după evaluarea documentelor prezentate, se pronunță asupra cazului. Decizia AAP privind includerea sau nu în lista de interdicție a unui agent economic este una administrativă, astfel că poate fi contestată în instanța de judecată.
Cea mai frecventă problemă cu care se confruntă autoritățile contractante este faptul că ele nu reclamează, nu depun sesizări la AAP. Din lipsa cunoștințelor sau din rea-voință, autoritățile contractante nu fac uz de a include operatorii economici de rea-credință în lista de interdicție. Sunt cazuri pe care le-am atestat personal. Dar există și autorități care fac acest lucru, iar aici intervin instanțele de judecată, care pot să anuleze introducerea în listă a unor agenți economici. Astfel, nu avem foarte mulți operatori economici în lista de interdicție, în total – 39, iar, pentru unii, decizia este suspendată de instanțele de judecată”.
Ruslan Malai, directorul Agenției Achiziții Publice:
În conformitate cu prevederile p.8 din Hotărârea Guvernului nr. 1418 din 26.12.2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de întocmire a Listei de interdicție a operatorilor economici ”înscrierea în Listă a operatorului economic se inițiază obligatoriu dacă sînt întrunite temeiurile prevăzute la pct. 14 din prezentul Regulament şi dacă autoritatea contractantă a suportat un prejudiciu (cheltuieli suplimentare) sau dacă acesteia i-a fost afectată activitatea.
Respectiv, temeiurile stabilite la pct. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 1418 din 26.12.2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de întocmire a Listei de interdicție a operatorilor economici sunt:
1) există o hotărîre definitivă a instanței de judecată prin care a fost reziliat contractul de achiziţii ca rezultat al neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către operatorul economic a clauzelor contractuale;
2) operatorul economic nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, livrează bunuri, prestează servicii sau execută lucrări din proprie iniţiativă, altele decît cele prevăzute în contract, ori calitatea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor este mai joasă decît cea stipulată în contract şi în documentele privind desfăşurarea procedurii de achiziţie;
3) prezentarea documentelor false în cadrul procedurilor de achiziţie publică. Pentru aplicarea prezentului punct, survenirea prejudiciului sau afectării activităţii nu reprezintă o condiție obligatorie;
4) există dovezi prezentate de autoritatea contractantă sau de organul de control care demonstrează faptul că operatorii economici au participat la procedura de achiziţie cu oferte trucate, au participat ca membri ai grupului de întreprinderi dependente la aceeaşi procedură de achiziţie publică cu mai multe oferte sau au creat o concurenţă neloială între participanţi.
Respectiv, includerea în lista de interdicție poate fi efectuată doar pentru temeiurile indicate mai sus și doar cu condiția cauzării unui prejudiciu sau afectării activității autorității contractante, demonstrată prin probe.
Astfel, intentarea dosarelor penale în privința unor operatori economici sau a asociaților/organelor de conducere a acestora nu constituie temei de includere în lista de interdicție.
Înscrierea în Listă se efectuează prin decizia Agenţiei Achiziţii Publice în cazurile de autosesizare, la sesizarea autorității contractante care a suportat un prejudiciu sau căreia i-a fost afectată activitatea ori la sesizarea Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor în urma realizării atribuţiilor sale.
De asemenea, în conformitate cu pct. 20) din Hotărârea Guvernului nr. 1418 din 26.12.2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de întocmire a Listei de interdicție a operatorilor economici ”operatorul economic înscris în Listă sau operatorul economic care are cel puţin un fondator care este sau a fost fondator al unui operatorul economic înscris în Listă nu are dreptul să participe la procedurile de achiziţii publice, iar autoritatea contractantă nu le va atribui contracte de achiziţii publice.
Respectiv, Lista de interdicție publicată pe pagina Web a agenției conține, în măsura în care Agenția dispune de aceste date, informații cu privire la administratori și asociați, iar autoritatea contractantă la etapa evaluării și atribuirii contractului urmează a consulta lista de interdicție pentru a evita atribuirea contractului către operatori economici incluși în lista sau cu fondatori incluși în lista.
Totodată, în conformitate cu art. 19 din Legea achizițiilor publice ”autoritatea contractantă are obligaţia de a exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţii publice orice ofertant sau candidat despre care are cunoştinţă că, în ultimii 5 ani, a fost condamnat, prin hotărîrea definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru participare la activităţi ale unei organizaţii sau grupări criminale, pentru corupţie, pentru fraudă şi/sau pentru spălare de bani, pentru infracțiuni de terorism sau infracțiuni legate de activități teroriste, finanțarea terorismului, exploatarea prin muncă a copiilor și alte forme de trafic de persoane.”
Obligația de excludere a ofertantului/candidatului se aplică și în cazul în care persoana condamnată printr-o hotărîre definitivă a unei instanțe de judecată pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1) este membru al organismului de administrare, de conducere sau de control al respectivului ofertant/candidat sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia.
În concluzie, Autoritatea contractantă exclude de la procedura de atribuire atît operatorul economic condamnat cît și oricare alt operator economic care are ca si membru al organismului de administrare, de conducere sau de control al respectivului ofertant/candidat sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia o persoană condamnată pentru infracțiunile indicate mai sus.
Astfel, includerea în lista de interdicție a acestor operatori economici nu este necesară or aceștia urmează a fi excluși de drept de la atribuirea contractelor de achiziții publice de către autoritatea contractantă.
Sursa: Ziarul de Gardă
