Piața dispozitivelor medicale presupune un lanț de etape în procesul de achiziții. Chiar dacă din 2016, procesul a fost trecut în seama Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), încă se mai găsesc „șmecheri” și „șmecherii” care fac loc corupției. Diana Ranga-Enachi, expertă din cadrul IDIS Viitorul, cu vastă experiență în domeniul achizițiilor publice, într-un podcast pentru agora.md, aduce mai multă claritate și subliniază cu linie dublă unde consumatorul de rând poate sesiza elementele de corupție când e vorba de utilaje medicale.
Experții monitorizează piața achizițiilor publice încă din anul 2015. În vizorul lor este legalitatea proceselor și riscurile care pot apărea. „Încercăm să explicăm publicului larg de ce achizițiile publice în medicină și în orice sector sunt importante și sunt necesare de a fi cunoscute de fiecare dintre noi. Asta pentru că este vorba de bani publici și este vorba de accesul și dreptul fiecăruia dintre noi la serviciile de sănătate care sunt achitate de stat, dar din banii contribuabilului”, spune Diana Ranga-Enachi.
CAPCS – centrul care adună solicitări de la spitale și desfășoară licitațiile
Din punct de vedere istoric, procesul de procurare a dispozitivelor medicale a luat o întorsătură radicală în anul 2016. Atunci a fost înființat Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS). Până la această etapă problemele în sectorul sănătății și în special în procesul de achiziție publică în sectorul sănătății era cu neclaritate, și netransparență, constată experta.
Astfel, CAPCS devine responsabil de achizițiile în domeniul sănătății – procurarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale. Cele două domenii sunt gestionate de grupuri de lucru diferite.
Cum are loc procesul de achiziții a dispozitivelor medicale?
De aceste dispozitive medicale au nevoie instituțiile de sănătate din toată țara. Astfel, cele circa 380 de instituții medicale transmit solicitări cu necesitățile pe care le au către CAPCS și aici intervine în rolul de bază al Centrului. Acesta elaborează toate documentele necesare, desfășoară procedura de achiziție printr-un sisteml electronic – și el nou și, asigură atribuirea contractelor de achiziție. Deci decide căror companii li se atribuie contractul de achiziție. Mai mult, tot CAPCS asigură etapa de implementare – încheie contractele între părți, asigură plățile și livrarea dispozitivelor medicale.
Aceste achiziții sunt achitate din bugetele instituțiilor publice. Totuși, vom face o mențiune: se permite ca instituțiile medicale publice să achiziționeze și individual, conform unor necesități, utilaje necesare. Dar aici nu se referă procurările mari.
Unde apar riscurile de corupție?
Întrebarea care apare este – unde se strecoară riscurile de corupție dacă din 2016 a apărut o instituție de stat care gestionează achizițiile în medicină?
„Dacă vorbim despre dispozitive medicale, riscurile de corupție apar chiar de la etapa de planificare a necesităților și elaborarea specificațiilor tehnice. E vorba despre parametri, capacități tehnice ce trebuie să le aibă un dispozitiv medical de care are nevoie instituția sau spitalul. Nu în zadar CAPCS are cazuri în care refuză aceste cerințe ale spitalului sau solicită să fie reformulate sau schimbate pentru că sunt prea înguste”, constată Diana Ranga- Enachi.
Cu alte cuvinte, unele instituții medicale adresează cereri în sunt formulate cerințe tehnice a unui dispozitiv sub un anumit producător sau o companie care este importator de echipamente. Mai exact, parametrii solicitați coincid mult cu ceea de ce deja dispune un importator.
„În așa situație clar că la licitații se va califica doar compania care are anume acel dispozitiv. Și ajungem la alte riscuri: concurenți puțini, lipsă de oferte și prețuri crescute când știi că ești singurul care poate satisface această cerere”, constată experta.
Care sunt celelalte semne de corupție, ce cazuri au fost identificate de oamenii legii și cum poate sesiza cetățeanul încălcări, ascultați în podcast.
Sursa: www.agora.md