Procedurile de achiziție publică ale autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi instituţiile subordonate şi/sau fondate de către acestea sunt supuse controlului de către Inspectoratul Control Financiar de Stat, instituţie subordonată Ministerului Finanţelor care are ca misiune protecţia intereselor financiare publice ale statului. Una dintre funcțiile Inspecției financiare este exercitarea controlului financiar centralizat privind conformitatea cu legislaţia a operaţiunilor şi tranzacţiilor ce ţin de gestionarea resurselor bugetului public naţional şi patrimoniului public.
Potrivit Raportului privind rezultatele activității de inspectare realizate de către Inspectoratul Control Financiar de Stat pe parcursul anului 2021, inspectările financiare efectuate pe parcursul anului 2021 denotă nerespectarea, de către conducătorii entităților publice supuse inspectării, a prevederilor actelor normative, fiind depistate prejudicii, lipsuri, cheltuieli nelegitime, venit ratat, cheltuieli nerecuperate și dezafectate mijloace bugetare în sumă de 262,8 milioane lei. Din cele 1 038 de inspectări realizate anul trecut, 787 inspectări financiare (75,8%) au fost efectuate în cadrul entităților publice. De asemenea, din suma de 262,8 milioane de lei, doar 15,6% de resurse financiare au fost recuperate, echivalentul a circa 41,1 milioane de lei, se mai prezintă în raport. Urmare a inspectărilor financiare efectuate, în perioada anului 2021, instituția a întocmit 687 procese-verbale, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în sumă de circa 10 milioane de lei, dintre care circa jumătate au fost încasate (4,9 milioane lei).
În ceea ce privește achizițiile publice, rezultatele controalelor efectuate demonstrează în mare parte aceleași încălcări care sunt depistate și de către societatea civilă în procesul de monitorizare sau jurnaliști în cadrul investigațiilor jurnalistice. Conform raportului citat mai sus, cele mai frecvente încălcări depistate de către Inspectoratul Control Financiar de Stat la diferite etape ale procesului de achiziție sunt:
- Planificarea achizițiilor și elaborare a documentației de atribuire:
– Planificarea formală a valorii estimate a necesităților de bunuri, lucrări și servicii.
– Divizarea achizițiilor publice prin încheierea unor contracte separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziție decât cea prevăzută legal.
– Neplanificarea contractelor de achiziții publice.
– Planurile de achiziții sunt elaborate cu divergențe semnificative de la limita alocațiilor bugetare anuale, Planurile nefiind ajustate precizărilor bugetare.
– Lipsa prevederilor clare ce țin de divizarea sarcinilor, atribuțiilor și responsabilităților între membrii grupului de lucru pentru achiziții. - Lansarea achiziției, depunerea și deschiderea ofertelor:
– Lansarea și desfășurarea achizițiilor publice care nu au fost planificate, nefiind incluse în Planul anual de achiziții publice al autorității contractante.
– Participarea unui singur agent economic la achizițiile publice.
– Admiterea participării operatorilor economici interdependenți (fondatori și/sau administratori comuni sau persoane afiliate). - Atribuirea contractului de achiziție:
– Descalificare ilegală a operatorilor economici care au depus cele mai avantajoase oferte, în primul rând, după preț.
– Achiziționarea și executarea lucrărilor de reparație capitală în lipsa documentației de proiect, ceea ce generează majorarea nejustificată a volumului de lucrări.
– Încheierea contractelor de prestări a diferitor servicii cu persoane fizice, în lipsa confirmării documentare a capacităților profesionale.
– Încheierea contractelor de achiziție cu operatori economici, ai căror fondatori sunt persoane afiliate ale factorilor de decizie din cadrul autorității contractante.
– Încheierea contractelor de achiziție pentru lucrări de reparație a drumurilor cu eludarea procedurii de achiziție impusă de lege. - Implementarea și monitorizarea contractelor de achiziții:
– Monitorizarea neadecvată a executării contractelor de achiziție și, în consecință, neexecutarea integrală a clauzelor contractelor, precum și neaplicarea sancțiunilor prevăzute în contract față de operatorii economici au încălcat prevederile contractuale.
– Modificarea unilaterală, de către autoritățile contractante, a elementelor contractuale.
Din rapoartele Inspecției financiare nu este clar care sunt acei indicatori de risc în baza cărora sunt selectate tranzacțiile ce țin de gestionarea finanțelor publice, inclusiv achizițiile ce urmează a fi verificate. Iar, unele încălcări constatate cu referire la achiziții publice nu reprezintă, de fapt, abateri de la prevederile legislației în vigoare, fapt ce denotă lipsa de înțelegere a proceselor și legislației în materie de achiziții publice. Un exemplu elocvent este încălcarea ce vizează „participarea la achiziții a unui singur agent economic”, care, în sensul legislației în vigoare, nu reprezintă o încălcare. Or, legislația actuală nu prevede la niciun tip de procedură de achiziție publică un număr minim de ofertanți. Iar, în cazul în care la o procedură de achiziție participă un singur operator economic al cărui ofertă corespunde cerințelor și criteriilor prevăzute în documentație, autoritatea contractantă nu are niciun temei legal de respingere a ofertei.
Autor: Diana Enachi, coordonatoare de proiecte și expertă în achiziții publice la IDIS „Viitorul”
