Achizițiile publice reprezintă o componentă importantă a sistemului finanțelor publice. Anual, prin sistemul achizițiilor publice circulă un volum semnificativ de resurse bugetare publice. Achizițiile pot și trebuie să fie un instrument de stimulare a creșterii economice, precum și atingerea a altor obiective de politici macroeconomice, precum crearea locurilor de muncă, stimularea inovației, impulsionarea competitivității și accesului pe piață pentru IMM-urilor, dezvoltare durabilă și altele.
Din perspectivă economică, achizițiile sunt tot mai utilizate în calitate de pârghie pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice. Iar cheltuielile și investițiile publice realizate prin intermediul procedurilor de achiziție, inclusiv reprezintă două pârghii importante ale creșterii economice. Pentru a măsura impactul pe care îl au achizițiile publice asupra economiei și dezvoltării economice, sunt necesare politici cu indicatori-cheie relevanți, acces la date dezagregate și de calitate, precum și analiza periodică a rezultatelor raportate la obiectivele țintite prin intermediul achizițiilor.
Informațiile statistice privind achizițiile publice conțin practic doar date primare și nu includ indicatori de performanță măsurați periodic. Acest fapt este confirmat și de către OCDE care a declarat că „deși statele membre colectează din ce în ce mai mult date de bază privind achizițiile publice, numai un mic număr de state membre efectuează o analiză sistematică a acestor informații pentru a evalua performanța sistemului de achiziții publice”. De exemplu, în Finlanda, ca urmare a unei analize a economiilor făcute la diferite tipuri de achiziții, s-a demonstrat că prin achizițiile centralizate pot fi obținute economii în valoare de circa 25%, iar, în România, există un mecanism de măsurare periodică a performanței sistemului de achiziții publice, care este structurat pe cinci clase de indicatori: mărimea și caracteristicile pieței; intensitatea concurenței; monitorizarea activităților economice; eficiența achizițiilor publice și comportament necorespunzător/nereguli.
AUTORITĂȚILE PUBLICE DIN MOLDOVA AU ÎNCHEIAT 13 450 DE CONTRACTE DE ACHIZIȚIE ÎN ANUL 2021
Unul dintre cei mai importanți indicatori atunci când vorbim despre achiziții publice, este ponderea acestora în PIB. Conform unor studii recente, 12% din PIB global (circa 10 trilioane de USD) este cheltuit prin intermediul achizițiilor publice. În Republica Moldova, ponderea achizițiilor publice în PIB a înregistrat cel mai scăzut nivel din istorie – 3,5%. Aceasta deși, datele OECD arată că ponderea achizițiilor publice în PIB a înregistrat o ușoară creștere în țările OECD, de la 11,8% în 2008 la 12,6% în 2019. În 2020, pandemia de COVID-19 a determinat o creștere a achizițiilor publice în raport cu PIB-ul. În cele 22 state UE membre ale OECD, ponderea achizițiilor publice în PIB a crescut de la 13,7% în 2019 la 14,9% în 2020. Această creștere a avut loc în contextul necesității crescute de procurare a bunurilor și serviciilor pentru prevenirea și controlul infecției de COVID-19, cât și a reducerii PIB-ului ca urmare a crizei. Un trend similar a fost înregistrat și în Republica Moldova în anul 2020 comparativ cu 2019. Achizițiile publice au înregistrat în 2020 o creștere, deși una neesențială, atât ca și valoare nominală, cât și ca pondere în PIB, de la 4,25% în 2019 la 4,38% în 2020.
În anul 2021, conform datelor Agenției Achiziții Publice, autoritățile publice din Republica Moldova au procurat bunuri, lucrări și servicii în valoare de circa 8,4 miliarde lei. În total, pe parcursul anului 2021, autoritățile publice din țară au încheiat 13 450 contracte de achiziție ca urmare a 3 485 de proceduri de achiziție publică.
În anul 2021, se observă o ușoară reducere a volumului achizițiilor publice comparativ cu anul 2020, de circa jumătate de milion de lei (6,58%).
ACHIZIȚIILE DE VALOARE MICĂ, MAI TRANSPARENTE PRIN INTERMEDIUL SISTEMULUI ELECTRONIC
Aceste date nu includ însă achizițiile de valoare mică (bunuri și servicii de până la 200 000 de lei și lucrări de până la 250 000 de lei), ceea ce înseamnă că valoarea reală a tuturor achizițiilor publice este cu mult mai mare. Problema principală este lipsa oricăror date oficiale privind volumul achizițiilor de valoare mică, care nu sunt reglementate de Legea 131/2015, nu sunt realizate prin sistemul electronic și nu sunt incluse în statisticile privind achizițiile.
Soluția pentru a aduce achizițiile de valoare mică în sfera transparenței este reglementarea acestora de Legea 131 și obligația de realizare prin intermediul sistemului electronic. Aceasta ar permite accesul la date privind contractele de valoare mică, măsurarea acestora și prevenirea fraudelor și neregulilor care sunt caracteristice achizițiilor netransparente. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea legii nr. 131/2015 prin care se propune, inclusiv reglementarea achizițiilor de valoare mică prin Legea 131 și desfășurarea electronică a procesului de achiziție.
ÎN CAZUL LICITAȚIILOR DESCHISE SUNT DEPUSE ÎN MEDIU TREI OFERTE
Un alt indicator important care caracterizează achizițiile publice în anul 2021 este numărul mediu de oferte depuse pentru o procedură de achiziție. Acesta este un indicator care ne arată gradul de concurență pe piața achizițiilor, important pentru atingerea eficienței prin obținerea unor prețuri și condiții avantajoase pentru autoritățile publice în procesul de achiziție. Numărul mediu de oferte depuse la o procedură de achiziție în anul 2021 este 3.32. Sunt diferențe nesemnificative între concurența în cadrul licitațiilor deschise și cererea ofertelor de prețuri. Astfel, numărul mediu de oferte a fost mai înalt în cazul licitațiilor deschise (3.64) comparativ cu cererea ofertelor de prețuri (3.10).
De asemenea, sunt diferențe între gradul de concurență în cadrul procedurilor de achiziție de bunuri, lucrări și servicii. Astfel, în cazul achizițiilor de bunuri desfășurate prin licitație deschise, numărul mediu de oferte este 4.86, în cazul achizițiilor de lucrări – 2.85, iar în achizițiile de servicii, acest indicator constituie 1.62. Prin comparație, analiza indicatorilor pieței achizițiilor publice din România arată, per general, un grad similar de concurență în cazul licitațiilor deschise și o concurență mai înaltă la achizițiile de servicii. În cazul licitațiilor deschise, în mediu sunt depuse trei oferte, în timp ce în cazul cererii ofertelor de prețuri, au fost depuse în mediu două oferte la achizițiile de bunuri și lucrări și patru oferte pentru achizițiile de servicii. În ce privește procedurile simplificate (achiziții de valoare mică, conform legislației din Republica Moldova), în România este înregistrat un grad foarte înalt de concurență. Astfel, au fost depuse în mediu cinci oferte la achizițiile de bunuri și trei oferte la achizițiile de servicii și lucrări.
GRADUL ÎNALT AL PROCEDURILOR DE ACHIZIȚIE ANULATE NE ARATĂ DEFICIENȚELE DIN SISTEM
Atunci când analizăm eficiența achizițiilor publice, un indicator important este și ponderea achizițiilor anulate. Un grad înalt al procedurilor de achiziție anulate ne arată deficiențele din sistem, calitatea documentației de atribuire și încălcările pe care le admit autoritățile publice în procesul de achiziție. În anul 2021, ponderea achizițiilor anulate a constituit 28,2%. Totuși, în marea majoritate a achizițiilor anulate (95.3%), autoritățile contractante invocă „diverse motive” pentru anularea achiziției care poate avea loc doar în condițiile expres prevăzute de Legea 131/2015. Alte argumente invocate de autorități pentru anularea procedurilor au fost: lipsa ofertelor (4.2%), lipsa finanțării (0.2%), lipsă de oferte calificate (0.3%). Pentru comparație, în România, rata de anulare a procedurilor de achiziție este mai redusă și reprezintă 22%.
În concluzie, statisticile privind achizițiile publice din Republica Moldova conțin în mare parte date primare și foarte puțini indicatori de performanță care ar permite evaluarea eficienței procesului de achiziție, identificarea lacunelor și, respectiv, a soluțiilor. Deși, în modelele de documente și în sistemul electronic se conțin date precum criteriul de atribuire, atribuirea contractelor către IMM-uri, ponderea achizițiilor cu loturi, rate de respingere a ofertelor, durata medie de atribuire a unui contract, etc., astfel de indicatori nu apar în statistici.
Autor: Diana Enachi, coordonatoare de proiecte și expertă în achiziții publice la IDIS „Viitorul”
