Conform legislației, achizițiile publice de bunuri și servicii cu valoarea estimată de până la 200 000 lei (fără TVA) și achizițiile publice de lucrări cu valoarea estimată de până la 250 000 lei (fără TVA) reprezintă „achiziții de valoare mică”. Pragurile actuale pentru achizițiile de valoare mică au fost introduse în octombrie 2018 prin amendarea legea achizițiilor publice nr. 131/2015 (Legea nr. 169 din 26.07.2018). Astfel, pragurile valorice au fost majorate semnificativ, practic s-au dublat, de la 80 000 lei, la 200 000 lei pentru achizițiile de bunuri și, respectiv, de la 100 000 lei la 250 000 lei pentru achizițiile publice de lucrări.
Diferența dintre achizițiile de valoare mică și cele care depășesc pragurile valorice menționate supra constă în reglementarea diferită a acestora. În timp ce pentru achizițiile de valoare mare (de exemplu, licitațiile deschise și COP-urile) sunt prevăzute reguli stricte de transparență și publicitate, pentru cele de valoare mică – aceste reguli sunt mult mai flexibile și nu presupuneau obligația desfășurării acestora prin sistemul electronic. Astfel, autoritatea contractantă are discreția de a decide utilizarea sistemului electronic și publicarea anunțului de participare, a documentației de atribuire, anunțului de atribuire etc. Prin urmare, este permisă atribuirea directă a unui contract de achiziție de valoare mică către un anumit operator economic, ceea ce denotă o lipsă de transparență a achizițiilor de valoare mică.
Mai mult, actualmente, nu există statistici oficiale care ar arăta care este valoarea contractelor de valoare mică și ponderea acestora în totalul achizițiilor publice realizate de către toate autoritățile din țară. Aceasta situație a determinat ca o valoare impunătoare a banilor publici să fie utilizate netransparent, ineficient și cu riscuri înalte, inclusiv de fraudă și corupție. Or, statisticile privind procedurile și contractele de achiziții publice de valoare mică nu conțin date și informații privind achizițiile de valoare mică care ar permite evaluarea eficienței acestora și elaborarea unor politici bazate pe evidențe. La modul practic, cele circa 9 miliarde de lei din bugetele publice care au fost utilizați prin sistemul achizițiilor publice în anul 2020 nu includ contractele de achiziții de valoare mică.
Achizițiile cu valoarea care depășește pragurile menționate, sunt reglementate de Legea privind achizițiile publice nr. 131/2015. Iar, procesul de atribuire a contractelor de achiziții publice de valoare mică este reglementat de Regulamentul privind achizițiile de valoare mică. Cu toate că noile praguri, dar și alte modificări, au intrat în vigoare din octombrie 2018, Regulamentul cu privire la achizițiile de valoare mică, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 665/2016 (actualmente în vigoare) nu a fost actualizat până în prezent, generând contradicție, confuzie și discreție în aplicarea normelor legale de către autoritățile contractante.
Abia recent, în iunie 2021, Ministerul Finanțelor, a elaborat și publicat pentru consultări publice un nou proiect de Regulament privind achizițiile de valoare mică. Proiectul transpune modificările operate la legea 131/2015 ce se referă la noile praguri valorice. Însă, sunt și alte noutăți legislative care, noi considerăm, au un mare potențial de sporire a transparenței și eficiența utilizării banilor publici, dar și să reducă actualele riscuri aferente contractelor de achiziții de valoare mică. Acestea se referă la:
- Introducerea obligativității de inițiere a achizițiilor publice cu valoarea de peste 30000 lei (fără TVA) prin sistemul electronic, cu unele excepții (achiziții de servicii, prestate de către persoane fizice care nu au statut de întreprinzător; cazurile, în care un singur operator economic dispune de bunurile, lucrările și serviciile necesare sau are drepturi prioritare și nu există o altă alternativă. Cu toate acestea, autoritățile sunt obligate să publice informația prin contractele atribuite conform excepțiilor de mai sus. Proiectul generează rezistență din partea unor autorități contractante, în special cele locale, ale căror achiziții sunt preponderent de valoare mică, din considerentul obligației de utilizare a sistemului electronic. Este adevărat că una dintre problemele majore din sistem este cea a specialiștilor calificați de care multe dintre ele nu dispun, însă aceasta este o oportunitate de dezvoltare și utilizare a unor instrumente prevăzute de lege, așa precum este asocierea dintre autorități, apelarea la autoritatea centrală de achiziție sau contractarea unui furnizor de servicii de achiziție. De subliniat că autoritățile sunt în proces de elaborare a Regulamentului privind certificarea specialiștilor în achiziții publice. Proiectul aduce o serie de schimbări care au un mare potențial de sporire a transparenței și eficiența utilizării banilor publici. Iar acestea vor contribui la reducerea actualele riscuri aferente contractelor de achiziții de valoare mică.
- Aplicarea regulamentului pentru atribuirea contractelor de valoare mică de către entitățile contractante, conform Legii privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale nr. 74/2020 (în vigoare din 27 iunie 2021).
- Clarificarea unei lacune care viza aplicarea criteriilor de atribuire din regulamentul actual. Această lacuna genera interpretări eronate, precum ar fi utilizarea exclusiv a criteriului prețul cel mai scăzut pentru atribuirea contractelor de valoare mică. Proiectul clarifică acest aspect, fiind clar prevăzut că autoritatea are dreptul să aplice unul dintre cele patru criterii de atribuire, de altfel prevăzut și în lege: prețul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate – preț și cel mai mic raport calitate – cost.
- În cadrul procedurilor de achiziție de valoare mică, nu se solicită Documentul Unic de Achiziții European (DUAE), fapt ce denotă că procedura oricum este simplificată comparativ cu alte proceduri care se desfășoară electronic, precum COP și licitația deschisă.
- Obligația aplicării licitației electronice care, pe de o parte va reduce riscul de majorare artificială a valorii estimate a achiziției și, în rezultat a utilizării frauduloase a banului public. Însă, pe de altă parte, poate genera dificultăți pentru autoritățile contractante, și anume pentru achizițiile de lucrări.
- Păstrarea termenului minim pentru depunerea ofertelor, astfel perioada cuprinsă din momen tul inițierii achiziției și până la data limită de depunere a ofertelor va fi de cel puțin trei zile. Aceasta demonstrează că procedurile de achiziție de valoare mică desfășurate electronic nu vor genera dificultăți și rețineri în procesul de contractare a bunurilor/serviciilor și lucrărilor necesare autorităților publice.
- Desfășurarea achizițiilor de valoare mică prin sistemul electronic presupune o taxa de depune a ofertelor în mărime de 50 lei pentru operatorii economici (pentru autorități utilizarea sistemului electronic, similar altor proceduri de achiziție, nu presupune taxe).
În concluzie, deși există o rezistență din partea autorităților, proiectul noului Regulament privind achizițiile publice de valoare mică aduce o serie de schimbări care au un mare potențial de sporire a transparenței și eficiența utilizării banilor publici. Iar acestea vor contribui la reducerea actualele riscuri aferente contractelor de achiziții de valoare mică, dar va permite evaluarea eficienței utilizării banilor publici, cât și un control mai riguros, atât din partea organelor competente, cât și civic.
Autor: Diana Enachi, expertă achiziții publice IDIS „Viitorul”
