Societatea civilă are puterea de a influența deciziile politice, economice sau de interes public, care servesc la monitorizarea activității guvernului și a instituțiilor publice și de a lua atitudine în caz de abuzuri de putere sau față de politicile care contravin intereselor cetățenilor. Având în vedere importanța acestui rol, organizațiile societății civile (OSC) ar trebui să primească acces nerestricționat la informațiile privind achizițiile publice care au un impact direct asupra cetățenilor.
Care sunt provocările cu care se confruntă astăzi organizațiile societății civile din Moldova? Cum pot contribui OSC-urile la îmbunătățirea transparenței și eficienței achizițiilor publice?
Ana-Maria Veveriță de la IDIS „Viitorul” a discutat aceste subiecte cu Lars Jeurling, membru al echipei de management și consilier de proiect la Parteneriat pentru Transparență (PTF), care a împărtășit ideile sale referitor la perspectivelor pe care OSC-urile le au în Moldova, precum și la rolul lor în sporirea transparenței în achizițiile publice.
AMV: Cum caracterizați starea actuală a societății civile în Republica Moldova?
LJ: De-a lungul ultimilor zece ani, am putut vedea un progres clar în dezvoltarea societății civile și a OSC-urilor din Moldova. Organizații puternice și competente precum IDIS, AGER și „Inițiativa pozitivă” au apărut și s-au dezvoltat în ciuda instabilității politice, a regreselor economice și a corupției per sistente, sau poate ca răspuns la aceasta. În comparație cu multe țări cu care PTF lucrează, OSC-urile din Republica Moldova joacă un rol mult mai pro eminent, mai activ și mai pozitiv. Realizările unora dintre cele mai de succes organizații ale societății civile din Moldova sunt și vor fi folosite ca exemple pentru multe alte țări cu care colaborează PTF.
AMV: Prin ce anume diferă Moldova de alte țări în care PTF are experiență?
LJ: Republica Moldova este o țară săracă care se confruntă cu provocări imense de dezvoltare comparativ cu majoritatea țărilor europene. Corupția, capturarea statului, ineficiența și lipsa încrederii publice în administrația de stat sunt probleme majore, persistente, la fel ca și în cazul multor altor țări aflate anterior sub dominație sovietică. Aceasta este o problemă de ordin special în Moldova din cauza dimensiunii reduse a economiei și a țării. Acești ultimi factori fac ca efectele corupției și ale administrații de stat ineficiente să fie mai grave și amenință stabilitatea și viitorul economiei și al țării. Cu toate acestea, pe o notă mai pozitivă, dinamismul societății civile și devotamentul acesteia în abordarea respectivelor probleme mă fac să cred că Moldova se poate aștepta la un viitor mai bun.
AMV: Participarea publicului reprezintă un aspect fundamental al bunei guvernări și are potențialul de a îmbunătăți creșterea economică și dezvoltarea în orice țară. Care sunt provocările-cheie care împiedică organizațiile societății civile din Moldova să atingă aceste obiective?
LJ: În opinia mea, principalele provocări sunt legate de menținerea independenței față de guvern în condițiile în care multe țări dominate anterior de Uniunea Sovietică se îndreaptă în direcția opusă acestui deziderat. O altă provocare importantă este asigurarea unor surse financiare stabile și de durată, preferabil de origine internă, reducând de pendența de finanțarea internațională. De asemenea, este importantă și dezvoltarea încrederii atât în relațiile cu guvernul, cât și cu sectorul privat, de monstrând că OSC-urile sunt competente și obiective atunci când monitorizează și fac activitate de advocacy. Astfel, organizațiile societății civile ar trebui să continue să își sporească competențele și experiența prin participarea la formări și activități de stabilire a rețelelor de contacte atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.
AMV: Care este rolul societății civile în promovarea responsabilității și transparenței în domeniul achizițiilor publice?
LJ: Monitorizarea activă, competentă și obiectivă de către societatea civilă poate face o diferență importantă în procesul de achiziții publice. Impactul organizațiilor societății civile poate fi parțial cuantificat prin observarea scăderilor prețurilor atunci când achizițiile sunt efectuate și monitorizate corespunzător de către societatea civilă. Totuși, acest lucru depinde de condiția ca OSC-urilor să fie acceptate de autoritățile contractante și operatorii economici în calitate de monitori și parteneri competenți și de încredere. Există, în țările în care PTF își desfășoară activitatea, multe exemple de OSC-uri care lucrează superficial și într-o manieră necorespunzătoare, sau, mai rău, de OSC-uri care sunt cumpărate sau controlate în vreun alt mod de interesele speciale, reprezentate de antreprenori corupți, oligarhi, autorități contractante sau de grupuri politice ce au drept scop subminarea operatorilor din sectorul privat. În general, societatea civilă evoluează în direcția corectă în țările în care OSC-urile pot activa liber. Cu toate acestea, tendința actuală înclină la nivel mondial spre regimuri mai autoritare, inclusiv în Europa de Est.
AMV: Cum se desfășoară în practică acest rol facultativ al societății civile?
LJ: Acesta variază de la o țară la alta. În țări precum Rusia în care OSC-urile nu au voie să funcționeze liber, în special cele finanțate din surse străine, rolul societății civile rămâne limitat. Cu toate acestea, în țări precum Ucraina și Moldova, unde OSC-urilor li se permite să funcționeze destul de liber, rolul societății civile poate fi substanțial. Acest lucru este evident de modul în care activita tea și impactul acestora a crescut în ultimii ani. În general, societatea civilă evoluează în direcția corectă în țările în care OSC-urile pot activa liber. Cu toate acestea, tendința actuală înclină la nivel mondial spre regimuri mai autoritare, inclusiv în Europa de Est. Acest lucru reprezintă o imagine îngrijorătoare pentru viitorul societății civile din acele țări, și nu doar în domeniul achizițiilor publice.
AMV: În opinia dumneavoastră, este sistemul de achiziții publice al Moldovei un instrument sau o soluție pentru provocările de guvernanță ale țării?
LJ: Sistemul existent bazat pe legi, regulamente și instituții – inclusiv sistemul Mtender – reprezintă un set de instrumente importante pentru îmbunătățirea guvernanței și a transparenței. Serviciul guvernamental digital – MTender, care a fost creat de Ministerul Finanțelor din Moldova, susține procesul de achiziții publice prin planificarea integrală, de la procurare până la plata pentru contractele publice; reduce timpul de licitație pentru agențiile publice și timpul de așteptare pentru plata furnizorilor și operatorilor economici. Cu toate acestea, MTender nu reprezintă o soluție completă la provocările legate de corupție. Rămân multe de făcut, în special în ceea ce privește implementarea sistemului. Datele de care depinde sistemul adeseori nu sunt disponibile, iar uneori nu sunt publicate în mod intenționat de către operatorii economici și autoritățile contractante. Autoritățile contractante adeseori nu sunt suficient de pregătite pentru a gestiona în mod eficient achizițiile publice. Există mai multe rapoarte care demonstrează aceste deficiențe. Angajamentul guvernului de a îmbunătăți sistemul și implementarea acestuia a variat în funcție de administrațiile succesive, din care cauză sprijinul oferit a fost atât inconsistent, cât și insuficient. Există suprapuneri și neclarități în ce privește responsabilitățile instituțiilor de stat cu competențe de control, ceea ce, alături de corupția persistentă, face imposibilă aplicarea legilor și regulamentelor. Autoritățile contractante adeseori nu sunt suficient de pregătite pentru a gestiona în mod eficient achizițiile publice. Există mai multe rapoarte emise de către organisme interne și internaționale, cum ar fi evaluarea MAPS a Băncii Mondiale, care demonstrează aceste deficiențe.
AMV: Ce putere are societatea civilă pentru a combate corupția în sistemul achizițiilor publice?
LJ: Există două mijlocuri prin care societatea civilă poate influența procesul de reformă și reduce corupția în achizițiile publice: conlucrarea cu guvernul și lobby-ul în favoarea anumitor politici prin supravegherea activității agențiilor de reglementare și a parlamentului și apoi prin publicarea concluziilor acestei activități. În ambele cazuri succesul depinde de fapt de cooperarea OSC-urilor cu guvernul. Pentru a putea lucra în cadrul reglementărilor guvernamentale, este esențial să existe deschidere din partea agențiilor guvernamentale față de recomandările societății civile și încredere în obiectivitatea și onestitatea scopului OSC-urilor. În ceea ce privește publicarea constatărilor rezultate din monitorizarea proceselor guvernamentale, succesul acestei metode depinde de gradul în care rezultatele muncii de monitorizare ale societății civile pot fi comunicate în mod liber publicului larg. Moldova pare să permită schimbul independent de informații, dar cooperarea guvernului cu societatea civilă ar putea fi îmbunătățită.
AMV: Cum pot contribui OSC-urile la îmbunătățirea transparenței și eficienței în achizițiile publice? Care sunt istoriile de succes de la care Moldova poate învăța?
LJ: Ucraina a înregistrat progrese considerabile datorită unei reforme a sistemului de achiziții publice, inclusiv crearea unui sistem de achiziții electronice (ProZorro), dar și datorită existenței unor OSC-uri active și competente conduse de Transparency International Ucraina și susținute de
Parteneriatul pentru Contractare Deschisă. Sistemul ProZorro este utilizat pe scară largă de către OSC și jurnaliști pentru monitorizarea achizițiilor. Această monitorizare a contribuit la o mai mare transparență și la economii semnificative în raport cu, costurile bunurilor și serviciilor achiziționate. Statele baltice au o societate civilă activă, căreia îi este caracteristic un grad implicare și experiență în monitorizarea achizițiilor. Un exemplu specific este din Letonia: Delna, un OSC local, a monitori zat achizițiile și construcția Bibliotecii Naționale pe o perioadă de șase ani, cu sprijinul PTF. Această activitate a avut drept rezultat îmbunătățirea semnificativă a eficienței achiziției și a construcțiilor și reducerea corupției, în comparație cu alte proiecte achiziționate și executate în aceeași perioadă.
AMV: Ce măsuri ar trebui să ia statele în domeniul contractării transparente pentru a îmbunătăți transparența relației stat-cetățeni?
LJ: Ele trebuie să implementeze, pe baza pe standardelor internaționale, perfecționări ale legislației, reglementelor și instituțiilor. Acest pas ar trebui suplimentat printr-o punere eficientă în aplicare a legislației și regulamentelor, inclusiv ale celor legate de funcționarea sistemului (de exemplu, eliminarea corupției în sistemul judiciar, ce reprezintă cadrul în care cazurile de corupție sunt sau ar trebui soluționate definitiv). Mai mult, consolidarea capacităților și instruirea autorităților contractante și a operatorilor economici vor sprijini aceste entități în vederea luării măsurilor necesare pentru îmbunătățirea gradului de transparență a procesului. Finalmente, sporirea gradului de conștientizare a publicului, consolidarea capacității OSC-urilor și asigurarea accesului OSC-urilor la informațiile necesare pentru o monitorizare eficientă vor contribui la aceea ca informațiile să ajungă la cei care le pot folosi pentru a atrage atenția asupra responsabilității agențiilor oficiale. Moldova face progrese pe majoritatea acestor fronturi, dar mai există ceva cale de parcurs, în special în ceea ce privește punea în practică a reformei.
AMV: Ce acțiuni ar trebui să realizeze Guvernul Republicii Moldova pentru a consolida un sistem eficient de achiziții publice?
LJ: Primele acțiuni ale Guvernului Republicii Moldova ar trebui să se concentreze asupra activităților de implementare, asigurându-se în special că diferitele entități guvernamentale implicate în achiziții înțeleg ce au de făcut. De asemenea, trebuie să se asigure că aceste entități respectă legile, reglementările și cele mai bune practici internaționale care ghidează achizițiile. Elementul cheie pentru consolidarea sistemului de achiziții publice este angajamentul înalt și consecvent în vederea implementării unui sistem eficient, transparent și necorupt.
AMV: Cum vedeți participarea publicului în sistemul de achiziții din Republica Moldova în următorii zece ani?
LJ: Dacă Moldova reușește să evite înscrierea în tendința generală de evoluție a societăților către un model mai autoritar, mai puțin democratic, mai puțin transparent și mai puțin deschis și dacă nu se izolează de restul lumii, societatea civilă ar fi pregătită să joace un rol din ce în ce mai important în multe domenii, inclusiv în achizițiile publice.
Interviu realizat de către Ana-Maria Veveriță, coordonatoare de proiecte la IDIS „Viitorul”
